Lipsa de lichiditate de pe piaţa interbancară este rezultatul unui atac asupra leului, pe care l-au încercat speculatorii străini. Deşi acesta a eşuat, consecinţele se resimt la nivelul economiei reale.
Lipsa de lichiditate de pe piaţa interbancară este rezultatul unui atac asupra leului, pe care l-au încercat speculatorii străini. Deşi acesta a eşuat, consecinţele se resimt la nivelul economiei reale.
Ratele dobânzilor interbancare afişate ieri de băncile comerciale sunt cuprinse între 15,99% şi 56,05% pentru depozitele atrase pe o zi, cu mult peste rata lombard. Cauza este că există o mare nevoie de finanţare în lei din partea speculatorilor străini, care au rămas cu poziţiile deschise pe lei. Dobânda la creditul lombard – facilitate de finanţare acordată de BNR pe termen foarte scurt băncilor – este de 14,25% pe an. "Cei care au anticipat greşit şi-au primit porţia. Tehnic, este extrem de clar ce s-a întâmplat. Toate aceste swap-uri nu au mai putut fi refinanţate, pentru că leii nu s-au mai găsit în piaţă", a arătat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că s-a produs un atac eşuat asupra leului, pentru că s-au urmat poziţii lungi, finanţate prin swap-uri, şi, când nu au mai putut fi plătite dobânzile de pe piaţa monetară, au urcat. Swap-ul este o tranzacţie în care doi parteneri schimbă la început anumite sume exprimate în două valute diferite şi le returnează la o dată stabilită.
Aceste majorări au impact în economia reală, pentru că dobânda ROBID-ROBOR este des folosită de bănci în calculul dobânzii de creditatre la împrumuturile în lei. Aşa că există bănci care s-au şi repezit să-şi taxeze clienţii. "Băncile nu trebuie să-şi dea cu stângul în dreptul şi să îi sperie pur şi simplu pe clienţi, spunând că «asta e dobânda, trebuie să o plăteşti»", a spus Isărescu. El a mai declarat că disfuncţionalităţile apărute în ultima perioadă pe piaţa monetară, unde dobânzile interbancare au crescut cu mult peste rata Lombard, sunt temporare, iar piaţa le va corecta în timp. "Nu se va coborî imediat sub Lombard, pentru că băncile care au fost prudente şi nu au căutat cote de piaţă nu vor să-şi dea acest avantaj. Cu toate acestea, aceste dobânzi nu au o viaţă lungă, sunt temporare", a mai spus guvernatorul. El a mai arătat că ROBID-ROBOR se calculează la mijlocul zilei pe bază de cotaţii de la primii zece mari jucători.
E foame de lei
Banca Naţională a României (BNR) a acordat vineri credit lombard de peste 2 miliarde de lei băncilor comerciale, în condiţiile în care lichiditatea din piaţă a scăzut brusc pe fondul operaţiunilor de tip swap. Creditul lombard – sau facilitatea de credit – este oferit de BNR băncilor care au nevoie de lichiditate, dar care trebuie să garanteze cu titluri de stat. În prezent, dobânda anuală la creditul lombard este de 14,25%, fiind stabilită la 4% peste dobânda de politică monetară. Guvernatorul BNR a precizat că jucătorii care s-au găsit vineri într-o astfel de situaţie au fost nevoiţi să-şi închidă poziţiile, "iar câţiva nici n-au mai apucat". "Au fost precum iepuraşul din desene (animate), care aleargă pe crenguţă şi se termină crenguţa, iar el mai face vreo zece paşi. Nu e cea mai mare glorie pentru o bancă mare să nu-şi atingă poziţiile", a adăugat Isărescu. Vineri, dobânzile pentru depozitele la o zi, de tip overnight, din piaţa monetară interbancară au sărit la circa 20%-40%, după ce speculatorii au început să închidă poziţiile deschise pe euro/leu şi au avut nevoie să cumpere lei, potrivit dealerilor din piaţă.Credite mai puţine
Creditarea pentru populaţie se va reduce de la 110% la 50%, conform statisticilor BNR. "Sistarea creditării de către unele bănci a fost cauzată de incertitudinile din piaţă pe plan intern şi internaţional. Publicul, în general, a prins această spaimă că s-a întâmplat ceva cu leul. Avertizez pe cei care spun că băncile nu pot oferi credite din cauza noilor norme ale BNR că normele nu sunt la Banca Naţională. Este o încercare de diversiune în piaţă", a spus Isărescu. El a mai precizat că oscilaţiile mari de curs din ultima perioadă ar putea avea un impact negativ asupra creditării în valută, din cauza neîncrederii pe care aceste variaţii o produc clienţilor.Citește pe Antena3.ro