Boc vrea să reducă cotele pe salarii

Guvernanţii români aşteaptă delegaţia FMI cu propuneri care de care mai promiţătoare şi mai populiste. Creşterea salariului lunar minim pe economie de la 600 de lei la 730 de lei, scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 12% şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale de la 44% la 41% sunt măsurile pe care Guvernul Boc le pune pe masă la negocierile cu Fondul, pentru anul 2011.

Însă creşterea salariului minim va avea un efect major asupra competitivităţii economiei româneşti, competitivitate care este deja în cădere liberă. Primul critic al reducerii cotei unice este chiar preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că nu este de acord cu scăderea cotei unice, dar că agreează reducerea contribuţiilor pe salariu. Măsurile au ajuns deja la Washington şi vor fi analizate în următoarele 11 zile, timp în care Delegaţia FMI se va afla la Bucureşti.

"Propunerile au fost discutate preliminar în zilele trecute cu reprezentantul permanent al FMI la Bucureşti, domnul Tonny Lybek, şi au fost trimite la Washington. O decizie în acest sens va fi luată în cursul vizitei la Bucureşti a misiunii FMI", a declarat pentru Jurnalul Naţional Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Tănăsescu a spus că "este limpede că reforma segmentului social trebuie făcută. Faptul că aceste contribuţii în România sunt mari este o realitate şi acestea trebuie scăzute în mod gradual şi sustenabil." Totuşi, Tănăsescu a atenţionat că "trebuie să privim cu atenţie efectele pe care le are creşterea salariului minim asupra competitivităţii economiei româneşti, o competitivitate care a scăzut foarte mult în ultimii ani". Răspunsul la propunerea guvernanţilor va veni numai după o analiză complexă asupra faptului cum aceste măsuri afectează pe termen lung competitivitatea economiei româneşti şi creşterea economică.

Problema este că acestea vor aduce o gaură la buget de 2,2 miliarde de euro, conform unor estimări PDL. Banii trebuie luaţi de undeva, din altă parte, iar reprezentanţii Fondului aşteaptă, probabil, ca Guvernul să prezinte şi sursele de finanţare. Dacă nu cumva vor cere FMI să accepe un deficit bugetar mai mare de 4,4%, pentru 2011. Lucru greu de acceptat pentru Delegaţia FMI. Problema este că, potrivit estimărilor FMI, România trebuie să treacă pe creştere economică în 2011, una cât de mică, dar creştere economică.

"Dacă în 2009 erau doar două ţări în Europa care înregistrau creştere economică - Polonia şi Israel, în 2011, în afară de Portugalia şi Grecia, toate celelalte vor avea creşteri pozitive. Sigur, România va avea o creştere pozitivă mai mică decât alte ţări, dar va fi creştere. Această schimbare de trend în doi ani în Europa arată că reformele care au fost făcute au condus la această revenire. Sigur, unele ţări se recuperează mai repede, altele mai încet. Dar şi România va urma acest trend. Cu cât mergem mai repede în a ne repara greşelile trecutului, cu atât vom fi în stare să ne accelărm creşterea în anii ce urmează", a declarat Mihai Tănăsescu.

Tăierea sporurilor aduce proteste
Angajaţii de la Metrou ameninţă cu greva în luna decembrie dacă prin proiectul de buget li se vor diminua cheltuielile cu salariile, respectiv dacă li se va reduce sporul pentru condiţii speciale de muncă, care reprezintă 25% din salariu. "Este posibil ca la jumătatea lunii noiembrie angajaţii să declanşeze conflictul de muncă dacă după stabilirea bugetului pe 2011 se vor diminua fondurile alocale Metrorex", a spus Ion Rădoi, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM). Măsura este prevăzută în proiectul de acord cu FMI în care s-a solicitat reducerea costurilor cu salariile, respectiv eliminarea sporului pentru condiţii speciale şi extinderea reducerii cu 25% a salariilor şi la întreprinderile de stat cu pierderi. Rădoi a specificat însă că Metrorex nu are pierderi, ci doar o datorie către Alstom.