Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană și Statele Unite vor fi principalii finanțatori donatori, care să susțină prin efortul lor cheltuielile interne ale Ucrainei, în proporție de 75 la sută. Următorul an de război determină o nouă reducere a salariului real minim, care scade sub pragul de 200 dolari. România, ca stat vecin al teatrului de război, are cheltuieli suplimentare în această conjunctură de război prelungit, sprijinul pentru sistemul energetic al țării agresate va fi precumpănitor. Ar fi normal ca ministrul Energiei, prin poziția-cheie a domeniului, să facă parte din CSAT.
La Kiev au fost publicate liniile generale ale bugetului Ucrainei pe 2024, proiectul fiind pentru al doilea an consecutiv al unui exercițiu financiar acoperit integral de război. Analiza din Ukrainskaia Pravda menționează că principalul document financiar al țării arată pentru 2024 un deficit-record, adăugând că „pentru a treia oară consecutiv, toate cheltuielile nemilitare ale Ucrainei vor fi finanțate de parteneri”. Programele pentru investiții și dezvoltarea industriei militare vor fi susținute prin diminuarea fondurilor alocate autoguvernării locale, implicate în scandaluri legate de achiziții.
Grivna se luptă cu dolarul
Orice buget are în mod normal o prognoză macroeconomică. Legea cu privire la bugetul de stat al Ucrainei pentru 2024 nu are o asemenea prognoză deoarece nu există date sigure pentru pentru piața muncii și o serie de alte sectoare perturbate de război. Cu toate acestea, sunt luate în calcul valoarea prognozată a PIB-ului, volumul importurilor și exportului, inflația și cursul de schimb al dolarului cu grivna (simbol UAH), moneda națională a Ucrainei. Sursa citată menționează un aspect interesant legat de puterea monedei ucrainene care în anul acesta este sensibil mai „tare” față de cursul prognozat la paritatea cu dolarul. De aceea, pentru anul 2024, se ia în calcul o depreciere moderată a grivnei, de la 37 la 41 paritate la dolar.
Creștere pe timp de război
O evoluție bună are și inflația, intrată în lunile din urmă din 2023 pe un trend descendent, care se accentuează în anul viitor. Astfel, în 2024, conform previziunilor guvernamentale, prețurile vor crește cu doar 10,8 %. Trebuie să menționăm că în Ucraina multe prețuri sunt controlate sau reglementate strict, realitate firească în condițiile conflictului crâncen cu Rusia. Conform prognozei oficiale, PIB-ul real va crește anul viitor cu 5%, față de o creștere estimată de 2,8% în acest an. Volumul exporturilor va fi mai mare cu 7,5 procente, iar importurile vor fi mai mici cu 5,5%. Salariul mediu ar urma să fie de 21,85 mii UAH, ceea ce ar reprezenta, la cursul estimat, circa 530 dolari. Acești indicatori macroeconomici ar putea să surprindă, dar ei reflectă soliditatea anterioară a economiei Ucrainei, perturbată acum de război, dar nu sufocată.
Cheltuiala războiului, acoperită din taxe și impozite
Proiectul de buget arată că guvernul se așteaptă să încaseze 1,56 trilioane UAH din impozite, dividende ale întreprinderilor de stat, accize și să cheltuiască 3,1 trilioane UAH. În dolari, potrivit calculelor noastre, veniturile ar echivala cu circa 38-40 miliarde dolari, iar cheltuielile, estimate la 75 miliarde dolari. Cheltuielile de apărare vor fi aceleași ca în 2023, de 1,68 trilioane UAH. Datoria publică va urca, atingând 104 % din PIB.
UE și Statele Unite vor pompa în Ucraina 31,5 miliarde dolari
Conform datelor guvernului de la Kiev, în 2024, Ucraina trebuie să atragă 42,8 miliarde de dolari din finanțări internaționale. Proiectul de buget se bazează pe fonduri de la parteneri cheie: SUA, UE, FMI și alții, nenumiți. Efortul este astfel „programat”: 45 % de la UE, 30% de la SUA, 13 % de la FMI și 12 % de la alți finanțatori internaționali. Pentru UE și SUA, revin, deci, cumulat, 31,5 miliarde dolari.
Războiul lovește în cei nevoiași
Salariul minim crește nominal, dar scade ușor în echivalentul în moneda americană, evoluția fiind clar marcată de război. În 2021, înainte de invazia țării, salariul minim era în Ucraina de 7.000 grivne (225 dolari), iar pentru 2024 ajunge la 5.500 grivne, echivalent cu 175 dolari. Războiul a erodat puternic puterea reală de cumpărare, salariul minim pierzând aproape un sfert din el, echivalentul a 50 de dolari.
DE UNDE SE VOR COLECTA VENITURILE MAI MARI?
Presiunea cheltuielilor pentru finanțarea bugetului de apărare, prioritatea absolută a statului ucrainean în domeniul financiar, impune creșteri de impozite și taxe. Astfel se vor majora veniturile din TVA atât la produsele realizate intern, cât și la cele din import. O altă sursă suplimentară este creșterea impozitului pe venitul instituțiilor bancare. Vor fi și schimbări ale repartiției veniturilor, fondul rutier, care finanțează lucrări de construcții și reparații drumuri, va fi suspendat temporar. Accizele pe mijloacele de transport și combustibil care erau direcționate spre fondul rutier vor intra la bugetul general, cu destinația finanțării efortului de război. Veniturile din impozitul pe salariile personalului militar vor forma un fond bugetar special care se va împărți egal între cheltuieli cu achizițiile de echipamente militare, iar cealaltă jumătate, pentru producția și achiziționarea de drone.
Cheltuielile de apărare, acoperite din efortul propriu
Cel mai consistent capitol la cheltuieli bugetare este alocat pentru securitate și apărare. Suma cheltuielilor pentru apărare va fi cel puțin aceeași ca în 2023, a menționat președintele Zelensky, dar în mod real crește, deoarece, la rectificarea aflată în curs de avizare, este deja prevăzută o suplimentare a bugetului apărării. Proiectul de lege și comentariul din Ukrainskaia Pravda arată clar că „indiferent de situație, Ucraina va trebui să finanțeze singură cheltuielile de apărare anul viitor. Ministerul Apărării, Garda Națională, SBU (serviciul de securitate), polițiștii de frontieră și dezvoltarea industriei de apărare vor primi, probabil, toate taxele colectate în țară, dividendele companiilor de stat și veniturile din împrumuturile interne”.
Procese cu pensionarii, alocări pentru veterani
Bugetul „de război” acoperă o serie de cheltuieli specifice rezultate din consecințele conflictului armat angajat pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia. Sfera socială reprezintă al doilea capitol consistent al cheltuielilor, care este aproape o treime față de costurile bugetului de apărare. El acoperă deficitul fondului de pensii, dar trebuie să asigure și plata drepturilor de pensii obținute în urma unor decizii ale instanțelor. Guvernul alocă 14,4 miliarde grivne pentru sprijinirea veteranilor. Cea mai mare parte a sumei merge spre achiziționarea de locuințe pentru combatanți și familiile acestora. Se anunță și modificări în statutul funcționarilor publici, ca urmare a unor restructurări și schimbarea principiilor de calcul a salariilor. Publicația citată lansează retoric întrebarea „ce se întâmplă dacă nu sunt bani suficienți pentru toată lumea și urmează concedieri în masă?”
Riscuri la finanțarea externă din Statele Unite
Riscul-cheie al bugetului Ucrainei pe 2024 se plasează în eșecul de a primi întreaga sumă pe care guvernul contează. „În primul rând, aceasta se referă la fondurile din Statele Unite. În prezent, Ucraina întâmpină dificultăți în obținerea banilor americani chiar și pentru acest an, încă 3,3 miliarde dolari pentru T4/2023 trebuie să fie aprobate de Congresul SUA”, evidențiază publicația din Kiev. O altă problemă este restructurarea datoriei externe. Anul trecut, Ucraina a convenit cu creditorii săi „o vacanță” în serviciul datoriei euroobligațiunilor, urmând noi negocieri cu creditorii. Banca națională va putea să completeze bugetul cu o apreciere semnificativă a dolarului și prin cumpărarea de obligațiuni guvernamentale, pentru a sprijini astfel, prin pârghiile monetare, efortul de război. Dacă banii „de afară” nu vin la timp sau integral, se va porni „mașina de tipărit bani”, cu efect rapid în creșterea inflației.
În România, un minister-cheie este ținut în afara CSAT, după o lege anacronică
Apropierea iernii aduce probleme noi pentru Ucraina. Experiența arată că Rusia își adaptează atacurile după anotimpuri. În sezonul rece 2022/2023 bombardamentele rusești au vizat infrastructura energetică a Ucrainei, în punctele critice. Pentru a menține în funcțiune sistemul energetic ucrainean, racordat la sistemul UE, România a avut o contribuție esențială, tehnică și prin livrări de energie electrică și gaze prin punctele de interconectare. Situația se va repeta și în 2024, componenta Energie devenind vitală pentru funcționarea statului ucrainean și continuarea sprijinului pe care România îl oferă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova. Intuim că acest sprijin depășește ca valoare și importanță componenta militară a solidarității României față de Ucraina. În aceste condiții, recurgând și la învățămintele desprinse din situația de criză a costurilor din 2022-2023, la care se adaugă cele mai consistente proiecte în derulare din economia României, în parteneriat cu Statele Unite în energetica nucleară, credem că se impune firesc includerea ca membru al CSAT a ministrului Energiei. Articolul 5 al Legii 445/2002, care stabilește componența CSAT, are ca membru pe „ministrul industriei și resurselor”, funcție care nu mai corespunde de mulți ani cu structura guvernului.
