Bugetarii de lux de la Fondul de Mediu se autofinanţează din taxele statului

Cei 236 de angajaţi ai Administraţiei Fondului pentru Mediu nu se pot plânge că o duc rău. Inclusă în categoria instituţiilor publice „venituri proprii, salarizare specială”, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) colectează, în numele statului, nu mai puţin de 13 taxe de la agenţii economici, bani pe care ar trebui să-i întoarcă în finanţarea proiectelor de mediu, un capitol la care România stă încă foarte prost. Deşi lista procedurilor de infringement cu care ne ameninţă Bruxellesul este foarte lungă, plăţile făcute de AFM pentru finanţarea proiectelor de mediu devin mai mici de la an la an.

Profitând de statutul de instituţie publică finanţată integral din venituri proprii, conducerea AFM nu s-a arătat deloc zgârcită cu banii când vine vorba de salarii. Cel mai mic salariu de bază în instituţie este al şoferului, 2.681 lei, dar poate ajunge până la 3.000 de lei, la care se adaugă sporurile.

La nivelul lunii septembrie a acestui an, un referent de specialitate debutant a reuşit să aibă un salariu de bază de 4.400 de lei, iar un casier puţin peste 3.000 de lei. Dacă mergem mai sus pe scara ierarhică, salariul unui referent de specialitate poate ajunge şi la peste 5.600 de lei, iar salariul unui şef de serviciu sare de 6.500 de lei. În vârful ierarhiei se găseşte preşedintele AFM, cu un salariu de bază de 11.600 de lei, şi vicepreşedintele, cu 10.150 de lei.

Şef de cabinet, pericol maxim

La nivelul AFM se acordă şi un spor pentru condiţii periculoase de muncă, acesta reprezentând 10% din salariul de bază, el fiind acordat aproape tuturor angajaţilor. Printre excepţii se numără preşedintele şi vicepreşedintele AFM, dar nu este exceptat directorul de cabinet al preşedintelui. Considerată a fi o funcţie extrem de periculoasă, acesta a încasat în luna septembrie un spor de 682 de lei (10% din salariul de bază de 6.814 lei). Tot la cabinetul preşedintelui mai primeşte spor pentru condiţii periculoase un consilier încadrat cu jumătate de normă (patru ore). Pentru efortul depus în aceste ore, el a avut în luna septembrie un salariu de bază de 2.816 lei şi un spor de 282 de lei. În intervalul ianuarie-septembrie, conform execuţiei bugetare, cheltuielile AFM incluse la capitolul „ alte sporuri” s-au ridicat la peste 636.000 lei, iar cele incluse la categoria “ alte drepturi salariale în bani”  la circa 180.000 de lei. Nici tichetele de masă nu au fost uitate.

Încasări mari, finanţări mici

Citește pe Antena3.ro

O femeie din SUA care s-a mutat în Grecia după ce a vizitat 30 de țări explică de ce nu vrea să se mai întoarcă vreodată acasă

Dacă la capitolul încasări AFM nu se poate plânge, lucrurile nu stau la fel de bine când vine vorba despre utilizarea acestor bani. Potrivit execuţiei bugetare, AFM a acordat finanţări în suma de 408.885.000 lei în 2014, de 375.543.000 în 2015 şi de numai 239.149.000 în 2016. În timp ce finanţările au scăzut, conturile AFM au devenit tot mai umflate. Dacă la sfârşitul anului 2014 soldul AFM era circa 2,57 miliarde de lei, la sfârşitul anului trecut suma ajunsese la 6,39 miliarde de lei.

275,84 milioane lei a alocat AFM pentru finanţarea proiectelor de construcţie a parcurilor în perioada 2011-2013. Cele mai multe au fost construite la sate, iar acum au ajuns pârloage. Din 2014 se finanţează doar construcţia parcurilor în zona urbană, dar finanţările sunt derizorii.

România are 10 proceduri de infringement

Ţara noastră are de rezolvat, la momentul actual, 10 proceduri de infringement pe domeniul mediului, marea majoritate pe deşeuri, după ce în 2014 numărul lor era de 29. Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.

Costurile estimative pentru decontaminarea celor 1.183 situri potenţial contaminate au fost estimate la 7,145 miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate cheltuielile s-ar ridica la 1,264 miliarde de euro, bani care ar trebui asiguraţi prin accesarea de fonduri UE, prin finanțare de stat, prin finanțări externe şi private.