Cât ne costă criza politică Băsescu

Instabilitatea politică loveşte puternic în economia românească. Leul a intrat într-o perioadă de perturbaţii puternice, iar BNR a pompat până acum peste 350 milioane de euro pentru stabilizarea cursului. Dacă criza se va prelungi, cursul poate trece de 4,3 lei/euro, atrăgând consecinţe de domino în economie. Deja efectele negative asupra populaţiei sunt extrem de mari.

Românii vor plăti nota de plată a crizei politice pe tot parcursul anului viitor. Coaliţia s-a spart la data de 1 octombrie, dată referinţă pentru cursul de schimb leu-euro la care se vor calcula accizele în 2010. Asta înseamnă că ţigările, benzina, motorina, curentul electric se vor scumpi ca urmare a calculării acizei la noul curs de 4,2495 lei/euro, faţă de 3,7348, cât a fost la 1 octombrie 2008.

Dacă nu s-ar fi destrămat coaliţia, cursul ar fi fost, probabil, în jur de 4,1981 lei, cât a fost cu o zi înainte, şi creşterile de preţuri ar fi fost ceva mai mici. Acum ministrul Pogea îşi freacă mâinile de bucurie că va aduna mai mulţi bani la buget din accize, bani care prind bine în vremuri de criză. Însă plusul din visteria statului va veni din portofelele românilor, care vor plăti cu 1,6 lei mai mult pe fiecare pachet de ţigări cumpărat, cu 0,2 lei mai mult pe litrul de benzină, cu 0,17 lei pe litrul de motorină. La energia electrică factura se va scumpi cu 0,54 lei/kilowat. Şi totul numai din prăbuşirea cursului valutar adusă de criza politică într-un moment cât se poate de nepotrivit.


INTERVENŢIA BNR
Pe parcursul săptămânii trecute, cursul oficial anunţat de BNR a crescut puţin câte puţin în fiecare zi, chiar dacă banca centrală a intervenit pe piaţă. Luni, cursul oficial a fost stabilit la 4,1953 lei, marţi a înregistrat o uşoară apreciere la 4,1851 lei, miercuri a urcat la 4,1981 lei/euro. Joi, şocul politic produs de ruperea coaliţiei a dus cursul la valoarea de 4,2495 lei, în ciuda intervenţie băncii centrale. BNR a jucat la două capete. Pe de o parte, a injectat lei în sistemul bancar pentru ca economia să poată funcţiona, pe de altă parte, a vândut euro pentru a mai reduce din presiunea asupra leului slăbit.

Dealerii bancari apreciază că banca centrală a cheltuit peste 350 milioane de euro pentru susţinerea leului săptămâna trecută. Pe de altă parte, banca centrală a realizat cea mai mare operaţiune de tip repo, prin intermediul căreia a injectat în piaţă 11,971 miliarde de lei, cu o dobândă de 8% pe an, egală cu rata de politică monetară. Ieri, la scadenţă, BNR a ales să prelungească cu două zile împrumutul acordat băncilor comerciale, la insistenţa acestora că au nevoie de lichidităţi.

MONEDA NAŢIONALĂ SLĂBEŞTE
Analiştii economici sunt îngrijoraţi de efectele pe care le va produce prelungirea crizei politice până-n luna decembrie, după alegerile prezidenţiale. "Chiar dacă luăm în calcul doar efectele pe care criza le are asupra cursului de schimb euro-leu, respectiv de depreciere accentuată a monedei naţionale, implicaţiile economice negative sunt majore, din cauza reflectării devalorizării leului în preţurile utilităţilor şi ale produselor de consum, în exporturile şi aşa afectate de criza generală", a declarat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers. El consideră că este foarte posibil ca, în absenţa unei intervenţii susţinute a BNR, cursul de schimb să depăşească valoarea atinsă în primăvara acestui an, când a trecut de pragul de 4,3 lei pentru un euro.

"Există un punct critic al unei căderi economice, dincolo de care întreaga situaţie devine extrem de greu de controlat sau chiar incontrolabilă de autorităţi, din cauza efectului de domino pe care îl au diferite evoluţii, iar situaţia se reglează ulterior mai mult în mod natural, după o perioadă lungă de timp însă, intervenţiile statului având consecinţe minime", a arătat directorul X-Trade Brokers România. Asta ar însemna un dezastru şi pentru cei care au credite sau care plătesc rate în euro. De exemplu, o persoană care are o rată de 400 de euro va plăti cu 100 de lei mai mult la bancă dacă euro va ajunge la casele de schimb la 4,5 lei.


ADIO, EUROBONDURI IEFTINE!
Statul se va împrumuta mai scump, din cauza disputelor politice.
Emisiunea de eurobonduri în valoare de cel puţin 500 milioane de euro şi de cel mult 1,5 miliarde de euro pe care Ministerul de Finanţe o pregăteşte pică într-un moment cât se poate de nepotrivit. "Lansarea unei emisiuni de eurobonduri într-o asemenea perioadă nu este indicată. Ieşirile pe pieţele de capital trebuie în primul rând să arate un angajament faţă de acordul semnat cu FMI şi CE, dar şi stabilitate politică necesară ducerii acestor angajamente până la final", a declarat Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe şi actualul reprezentant al României la FMI.


Bursa a pierdut 2,5 milioane de euro
Lovite de criza politică şi de corecţiile externe, SIF-urile au pierdut 10% în ultima săptămână. Nici acţiunile bancare şi titlurile companiilor de energie nu au stat mai bine.
Bursa de Valori Bucureşti a avut parte de scăderi ample în ultima săptămână, cele mai afectate fiind SIF-urile, cu o corecţie medie de 10,1%, în contextul în care investitorii au preferat să-şi marcheze profiturile, îngrijoraţi de instabilitatea politică şi de inversarea tendinţei în pieţele externe. "Scăderile de la Bursă justifică în acest moment ideea discrepanţei dintre creşterile puternice din ultimele şase-şapte luni şi realitatea economică. Totodată, corecţiile puternice de pe pieţele mature au coincis cu acutizarea crizei politice din România", potrivit analiştilor casei de brokeraj Intercapital Invest.




Analiştii spun că scăderile puternice înregistrate de BVB sunt o consecinţă imediată a ruperii coaliţiei, care sperie investitorii străini. "Ce trebuie să avem în vedere în continuare este faptul că această variabilă (criza politică - n.r.) este luată în calcul de investitorii străini, scena politică fiind de mai mult timp un punct slab pentru fluxul de investiţii pe plan local", observă analiştii casei de brokeraj.


PIAŢA
Lichiditatea pieţei de acţiuni a scăzut cu 6% în săptămâna 28 septembrie-2 octombrie, până la 143,4 milioane de lei (33,5 milioane de euro), de la 152,51 milioane de lei (36,04 milioane de euro) în săptămâna precedentă. Totodată, titlurile de stat şi obligaţiunile s-au menţinut în atenţia investitorilor, aducând Bursei 30,74 milioane de lei la lichiditatea totală, cea mai mare contribuţie având-o tranzacţiile cu titluri de stat. Pe de altă parte, capitalizarea pieţei reglementate a BVB a scăzut cu aproape 5% în săptămâna încheiată, 73,88 miliarde de lei (17,26 miliarde de euro), de la 77,61 miliarde de lei (18,46 miliarde de euro), cât era la finalul săptămânii anterioare.


Doi în unu' şi epurări politice
Noul Guvern Boc, varianta 2 în 1, pare desprins dintr-o reclamă la şampoane sau la detergenţi. Promite că dă volum investiţiilor în infrastructură, că scoate toate petele de ineficienţă din administraţia publică... Trecând peste gargara optimistă a premierului - ministru al Educaţiei, situaţia nu este roz deloc: criza politică aruncă în haos o parte din instituţiile publice în fruntea cărora s-au aflat, până acum câteva zile, reprezentanţi ai PSD-ului.

Experienţa celor 20 de ani de capitalism sălbatic ne-a arătat că ministru nou înseamnă, fără doar şi poate, politici noi. Iar asta afectează coerenţa politicilor dintr-un anumit domeniu, dacă se poate vorbi despre aşa ceva în România. În situaţia de faţă mai apare o problemă. Cum pot miniştrii din Cabinetul Boc să se ocupe de soarta a două sectoare complet diferite în acelaşi timp şi cu succes?

Probabil că Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, este tobă de carte şi la capitolul Agricultură, Elena Udrea cunoaşte foarte bine nu numai problemele Turismului, dar şi pe cele ale Mediului, Adriean Videanu ştie tainele marmurei, pardon, economiei, dar şi pe cele ale sistemului sanitar aflat în prag de colaps, iar Pogea se pricepe să strângă baierile? bugetului şi, în acelaşi timp, să facă protecţie socială.

Activitatea din ministere, agenţii guvernamentale şi companiile de stat în fruntea cărora s-au aflat sau se mai află oameni ai PSD-ului a fost dată peste cap. PD-L-ul a început marea epurare: a schimbat prefecţi, secretari de stat şi directori. Chiar ieri ministrul Videanu a numit un nou director în fruntea Transgaz. Şi conducerea AVAS, instituţie care negociază privatizări cu investitori străini a fost epurată.

În instituţiile la care nu s-au operat încă schimbări politice toată lumea este în aşteptare. Şefii aşteaptă să vadă dacă vor mai fi păstraţi în funcţie şi sunt prea ocupaţi să îşi dea în cap unii altora în încercarea de a se pune bine cu noua conducere. Deunăzi am auzit că la Ministerul Agriculturii unul dintre directorii care semnaseră pentru introducerea unei subvenţii s-a răzgândit brusc după demisia ministrului Ilie Sârbu. Ce contează că agricultorii poate chiar aveau nevoie de ajutorul respectiv?!

Nimeni nu mai munceşte, nimeni nu mai are curajul să ia decizii, lumea se răzgândeşte, contractele încheiate sau în curs de parafare rămân în aer, plăţile sunt întârziate, că poate noul şef nu va fi de acord cu ele... Blocajul instituţional nu face decât să alimenteze criza economică în care ne zbatem. Dar ce speranţă de mai bine să aibă cetăţenii unei ţări care au fost anunţaţi de preşedinte că nici el, nici Guvernul, nici Banca Naţională a României nu şi-au propus să scoată ţara din criza economică, pentru că nu se poate acest lucru?!

• Florina Zainescu


Agenţiile de rating, cu ochii pe România
Incertitudinea politică de dinaintea alegerilor prezidenţiale pune în pericol economia şubrezită a României, iar agenţiile de rating nu exclud posibilitatea retrogradării rating-ului de ţară, dacă situaţia politică va conduce la neîndeplinirea acordului cu FMI. Scăderea rating-urilor va îngreuna şi mai tare accesul României la împrumuturi externe şi va pune pe fugă ultimii investitori străini.

Cel mai rău ne vede agenţia Standard&Poor's, care a atribuit ieri României rating-ul "de recuperare" a creanţelor de creditori de 50%-70%, în cazul intrării emitentului în incapacitate de plată (default). În cazul României, calificativul "3" a fost acordat datoriilor în valută străină ale statului conform unui scenariu care presupune o "ajustare dezordonată" a cursului de schimb leu/euro, care ar rezulta dintr-o contracţie economică prelungită şi o incertitudine ridicată a politicilor economice.




"Eşecul României de a se încadra în prevederile acordului cu FMI/UE, pe fondul unui climat dificil în mod persistent privind finanţarea externă, ar conduce la o depreciere continuă a monedei. În consecinţă, rezervele de valută ale BNR ar scădea, determinând băncile-mamă ale instituţiilor de credit locale să-şi retragă sprijinul pentru subsidiarele din ţară. Considerăm că aceste evenimente ar fi urmate de turbulenţe financiare severe, pentru abordarea cărora ar fi necesar sprijin din partea Guvernului, rezultând o creştere puternică a datoriei publice. Din moment ce sprijinul din partea creditorilor nu ar mai fi disponibil, Guvernul nu şi-ar mai putea asigura nevoile de finanţare, în viziunea noastră", se arată într-un comunicat al S&P.

Totuşi, România are un grad moderat de îndatorare şi o capacitatea de export ridicată anticipată - dată de fluxurile de investiţii străine directe din trecut şi de rata flexibilă de schimb valutar, care sprijină competitivitatea exporturilor. În tomana anului trecut, S&P a fost prima mare agenţie de rating care a retrogradat România din categoria "investment grade", în categoria "speculativ" (junk).

ACORDUL FMI, CUIUL LUI PEPELEA
Situaţia politică din România ar putea avea un impact "superficial" asupra încrederii consumatorilor şi investitorilor, deoarece majoritatea sunt deja obişnuiţi cu "zgomotul" de pe scena politică, a declarat Kenneth Orchard, analistul Moody's. De aceeaşi părere sunt şi cei de la Fitch. "O depreciere puternică şi sustenabilă a leului s-ar adăuga presiunilor calităţii activelor într-un sistem bancar mult «euroizat» şi ar putea complica ajustarea de durată a economiei României spre exporturi nete mai puternice", se arată în comunicatul celor de la Fitch.

Kenneth Orchard a afirmat că ruperea coaliţiei din România este în mod evident legată de viitoarele alegeri prezidenţiale şi că ar trebui să aibă un efect redus asupra economiei. "Situaţia se va calma probabil până la finele anului. Totuşi, dacă instabilitatea politică va continua să se menţină la nivelul actual, acest lucru va întârzia reforma structurală şi va limita consolidarea fiscală, zone unde România se află în spatele altor state din Europa", a arătat analistul Moody's. În ceea ce priveşte rating-ul acordat României de Moody's, analistul a spus că perspectiva calificativului rămâne stabilă, în contextul în care rating-ul "Baaa3" cuprindea deja scenariul unui nivel mai ridicat de zgomot politic.

POPULISM ŞI CHELTUIELI EXCESIVE
Fitch atrage atenţia asupra posibilităţii ca politicienii să recurgă la gesturi populiste care ar majora deficitul bugetar înaintea alegerilor prezideţiale. "Implicaţia rating-ului de ţară va fi impactul, dacă va fi cazul, abilităţii autorităţilor române de a respecta angajamentele politicilor asumate în acordul cu FMI, incluzând încadrarea în ţinta de deficit bugetar. Eşecul programului cu FMI va intensifica presiunea asupra rating-urilor, în sensul scăderii calificativelor", a declarat Andrew Colquhoun, director în cadrul Fitch.

De asemenea, agenţia avertizează că un eşec în punerea de acord asupra bugetului pentru 2010 ar duce România înapoi la cheltuielile din 2009, ceea ce ar fi insuficient pentru a diminua semnificativ deficitul bugetar, dată fiind creşterea nominală redusă a PIB-ului în 2010. Fitch a revizuit în scădere prognoza privind contracţia economică a României în acest an, de la 5,5% la 7,5%, estimarea fiind mai optimistă decât cea a FMI, care anticipează un recul de 8%-8,5%. Şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar Fitch este mai optimist decât FMI, astfel că agenţia de rating se aşteaptă la un deficit de 7% din PIB, uşor sub proiecţia FMI, de 7,3%.
• Elena Stan


Băsescu: "Leul nu se simte foarte bine"
Preşedintele Traian Băsescu nu s-a abţinut ieri şi a comentat despre evoluţia cursului valutar încercând să facă o delimitare clară între situaţia politică şi prăbuşirea leului. "Se pare că în ultimele zile leul nu se simte foarte bine, din cauza întăririi puternice a monedei europene, dar sperăm să ne menţinem în marja prestabilită", a spus Băsescu şi a precizat că unul din obiectvele majore este menţinerea unui curs între 4 şi 5 lei pentru un euro.

Băsescu a spus că unul din obiectivele luptei anticriză a fost şi este menţinerea unui curs de schimb acceptabil, care să faciliteze exporturile şi, în acelaşi timp, să nu distrugă puterea românilor de cumpărare. El a spus că obiectivul a fost şi este ca acest curs să nu se apropie de 5 lei pe euro "în nici un caz" sau să fie sub 4 lei pe euro, "ceea ce ar fi blocat pur şi simplu", potrivit preşedintelui, exporturile. Băsescu spune că nu politicienii sunt cei care vor scoate ţara din criză.

"La televiziuni şi în dezbaterea publică vedem oameni furioşi adesea, fie că sunt analişti, jurnalişti, reprezentanţi ai sindicatelor - recunosc, mai puţini ai comunităţii de afaceri, ai patronatelor - îi vedem furioşi că nu scoatem ţara din criză. De fapt, sunt pe o pistă falsă: România nu poate ieşi singură din criză, ci va ieşi o dată cu economia globală, cu decalajele aproximativ similare momentului intrării în criză", a spus Băsescu. El a apreciat că România a intrat în criză economică la un an după SUA şi la şase-nouă luni după puterile economice europene, apreciind că acelaşi decalaj se va manifesta şi la reluarea creşterii economice.