x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Câte decenii vom purta cocoașa datoriei COVID?

0
Autor: Dan Constantin 26 Mai 2021 - 06:58
Câte decenii vom purta cocoașa datoriei COVID?


În cei doi ani pandemici, statul a deschis băierile pungii, obligat să asigure din bugetul public, în regim de urgență, bani pentru a depăși criza sanitară și a amortiza căderea economiei. Politica fiscală pe ansamblul UE a suspendat în 2020 restricțiile bugetare, adoptându-se la Bruxelles tactica de a închide ochii la derapajele de deficite și îndatorări. Odată cu estomparea crizei sanitare și reluarea creșterii economice, ieșim din zona de protecție a conceptului „cheltuim pentru tot ce ar fi nevoie”, aplicat temporar. Începe ora socotelilor, este întoarsă pe toate fețele nota de plată Covid-19, sunt evaluate deteriorările finanțelor publice produse în epoca numită acid „prostituție fiscală”. Pauza se termină! Sună clopoțelul!

 

Când va fi recuperată „datoria Covid-19? Un studiu al companiei Euler Hermes, difuzat în 20 mai 2021, evaluează orizontul de timp în care vor fi absorbite cheltuielile publice făcute în zona euro sub presiunea crizei sanitare. Concluziile analiștilor sunt sumbre, cu mult diferite de tonul optimist al politicienilor: vor fi necesare decenii pentru a amortiza acest șoc produs în finanțele publice, situație care trimite în derizoriu criteriile nominale Maastricht privind datoria publică. Harta datoriei publice este eterogenă, cu mari discrepanțe: în ZE, șapte țări (Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Cipru, Franța și Belgia), reprezentând împreună mai mult de 50 % din PIB-ul zonei euro, au   acum înregistrate datorii raportate la PIB apropiate sau mai mari de 120 %, adică dublu față de obiectivul datoriei acceptate de Maastricht.    

 

 Datoria va apăsa câteva decenii pe bilanțurile reale 

Datoria publică va rămâne mult timp la niveluri ridicate, iar revenirea la nivelurile raportate la PIB înainte de criză nu este previzibilă până în 2035, precizează studiul citat. Calculele au în vedere creșterile PIB  și deficitele primare, care reprezintă diferența dintre deficitul fiscal și dobânda plătită pentru împrumuturi. Față de aceste date ar rezulta că Spania ar absorbi datoria Covid în 89 de ani, Franța ar avea nevoie de 67 de ani , Italia de… doar 26 de ani. Germania, cu puterea ei economică și disciplina financiară strictă, ar reveni la nivelul de raportare a datoriei guvernamentale  la PIB peste șapte ani, în 2028. Pe ansamblul ZE, ponderea datoriei publice a crescut cu 17 % în pandemie, cu 2000 de miliarde euro, dar cele mai lovite țări au avut cheltuieli publice mai mari, amplificând mai substanțial deficitele. Datoria angajată de guverne a crescut cu 20 % în Franța și cu 25 % în Italia. Aceste perioade îndelungate de așteptare care trasează traiectoria datoriei publice pentru următorii 15 ani depind de o gamă largă de rezultate posibile care țin esențial de creșterea PIB, dar și de nivelul dobânzilor la care s-au împrumutat istoric statele, reflectat în volumul serviciului datoriei. Prognozele indică și o ieșire din perioada dobânzilor negative, care au creat mirajul banilor ieftini și au stimulat acumularea de datorii. 

 Cât de gravă este situația?

 La prima vedere, o criză a datoriilor uriașe ar putea anunța o prăbușire a finanțelor publice în multe țări „etalon” ale ZE. Supracontractarea de datorii în criza Covid a fost însă „răscumpărată” de Banca Central Europeană care o are în portofoliul ei și nu va fi aruncată pe piață, consideră economistul șef de la Natixis. Se poate considera că ea nu va „costa” nimic, fiind inclusă în BCE sau în sarcina băncilor centrale, adică în „cârca statelor”. Alți experți apreciază că asemenea teorii care propun schimbări cosmetice în bilanțuri, inclusiv evidențierea separată a supraîndatorării Covid-19 din stocul de datorii publice restante, sau propunerile controversate, precum anularea  datoriilor suverane deținute de BCE, nu vor schimba nimic substanțial din fondul problemei, dar pot submina credibilitatea fiscală. Un studiu Allianz apreciază că normele fiscale „tradiționale” vor rămâne suspendate până în anul 2023.  

 

90% AR PUTEA FI NOUL 60%

Șocul Covid-19 va lăsa un impact pe termen lung asupra finanțelor publice ale regiunii, nu doar sub forma unei depășiri persistente a datoriilor, ci și prin consolidarea unei schimbări de paradigmă atunci când ne referim la gândirea privind datoria publică și politica fiscală. Într-un context în care fluxurile de creditări globale sunt mai largi, studiul celor de la Euler Hermes avansează ideea că, în orizontul de planificare pe termen lung, o ancoră comună a datoriei publice acceptate ca normală ar putea fi ridicată la nivelul de 90 % din PIB. Deja acest nivel a fost depășit în 2020 , când media pe ZE a ajuns la 98 %. Cu toate acestea, opt țări au reușit să mențină ratele datoriei sub limita de 60% stabilită ca sacrosantă de criteriile Maastricht.

 

Cursa cu șapte obstacole pentru recuperarea post-Covid

După ce „s-a decretat” la nivel mondial redresarea, traseul optimist prognozat este condiționat de câteva elemente-cheie. Perspectiva pentru PIB-ul global anunță o revenire cu 5,1% în 2021, un sfert din redresare fiind plasat de SUA. Pentru 2022 ar urma o nouă creștere de 4%, Uniunea Europeană ajungând cu economia la nivelul anterior crizei sanitare spre mijlocul anului viitor. Cursa de recuperare este condiționată, potrivit studiului difuzat de Allianz în aprilie 2021, de șapte obstacole. Primul este legat de campaniile de vaccinare, care cunosc o pierdere de ritm. Analiștii consideră că o întârziere de șapte săptămâni a vaccinării echivalează cu pierderi economice de 123 miliarde euro în UE. Al doilea obstacol este format de economiile acumulate de populație în timpul izolării impuse de pandemie. Sumele se vor elibera treptat spre consum, iar viteza cheltuirii acestora este „o injecție” de 163 miliarde euro în consumul privat la nivelul EU. Riscurile ce decurg din decizii politice greșite în eliberarea și administrarea fondurilor de redresare, la care se adaugă incertitudinile privind alocarea fondurilor de redresare spre proiecte productive, sunt alte două obstacole care trebuie trecute. În fine, alte probleme care pot perturba redresarea sunt în blocajele din lanțul de aprovizionare, fluctuațiile inflației în afara prognozei și sursele exogene de risc cumulate în piețele de capital.

 

ROMÂNIA, ÎN MIRAJUL BANILOR IEFTINI

 Datoria publică a României a crescut cu 12  puncte procentuale din PIB  ÎN 2020, dar rămâne una din cele mai mici din UE. În 2018, nivelul a fost de 34,7% din PIB, după un an a ajuns la 35,3% și a explodat în 2020, până la 47,3%, trendul ascendent accelerat urmând și în acest an. Jumătate din creșterea datoriei publice din anul 2020 - de 125 miliarde lei - a fost pusă în seama cheltuielilor impuse de combaterea efectelor pandemiei. Asta înseamnă echivalentul a circa 25 miliarde euro care au umflat cocoașa de cheltuieli Covid-19. Prin bugetul în exercițiu, nivelul de împrumuturi a fost fixat la 131 miliarde lei, din care  51 miliarde lei sunt necesari pentru plata împrumuturilor scadente. Premierul Florin Cîțu a declarat recent că România se împrumută ieftin. Calcule privitoare la o achitare a datoriei Covid-19 în cazul României nu sunt disponibile. Probabil că o asemenea lucrare se află în studiu la MF și BNR. Așteptăm cu interes.

 

Ministrul Cîțu, care a condus Finanțele, i-a lăsat premierului Cîțu să rezolve problema presiunii datoriei publice în creștere accelerată

Citeşte mai multe despre:   florin citu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor
Companiile anticipează creşteri salariale de 5% pentru acest an şi 2022, cel mai mare avans fiind aşteptat în retail şi industria producătoare auto, angajatorii orientîndu-se către asigurări de...

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business
Anul 2020 ne-a forțat o perspectiva nouă din care să privim sănătatea individuală și colectivă, subliniindu-i importanța atât pentru asigurarea predictibilității, productivității și competitivității la...

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale
Galerie Foto Firma McKinsey „consiliază” 90 din cele 100 cele mai mari companii de pe lista revistei Fortune și zeci de guverne din varii locuri de pe mapamond. Noi recruți sunt selectați din rândurile bursierilor Rhodes...

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este în proces de preluare a celor 160.000 de dosare de daună ale City Insurance, spune Valentin Ionescu, director la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),...

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români
Generația Z face achiziții echilibrate, în online și offline, deoarece aproximativ 51% dintre tineri și-au propus să economisească iar 48% vor să câștige mai mulți bani în acest an, arată studiul...

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții
Dacă ar fi să găsim o definiție a ceea ce înseamnă „dezvoltare sustenabilă”, unul dintre punctele de reper pe care ni le putem lua este raportul Brundtland din 1987 al Comisiei mondiale pentru mediu și...

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute
Consiliul Concurenţei investighează un posibil comportament anticoncurenţial al unor societăți de pe piaţa furnizării de carte din România, scrie Ziarul Financiar. Companiile investigate sunt Editura...

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?
Practica de overselling este utilizata frecvent de companiile de web hosting si presupune vanzarea de resurse care nu sunt disponibile pe server. Furnizorul de hosting se bazeaza pe faptul ca majoritatea site-urilor nu...

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021
Creditul neguvernamental a crescut  cu 1% în august 2021,  faţă de iulie 2021, respectiv 0,8% în termeni reali, ajungând la 309,7 miliarde de lei, arată BNR. Creditul în lei...

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului
Potrivit raportului al Inside Asian Gaming care citează infοrmații oficiale al Biroului de recensământ și statistici al enclavei, surplusul brut deținut de cele nouă entități licențiate să opereze o Fοrmă...

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE
Regiunea Sud-Muntenia din România se află pe primul loc în UE la numărul de lucrători în transporturi, cu 65 de persoane la mia de locuitori. În blocul comunitar, erau 10,8 milioane de angajați în transporturi,...

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche
Galerie Foto În 1979 a avut loc o revoluție financiară în fruntea căreia s-au aflat doi dintre cei mai puternici lideri ai lumii libere: Margaret Thatcher și Ronald Reagan. Ce-au hotărât ei atunci? Au rupt lanțurile legislat...
Serviciul de email marketing furnizat de