x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cauzele principale ale deprecierii monedei naționale. La cât va ajunge euro

0
02 Mar 2020 - 12:28
Cauzele principale ale deprecierii monedei naționale. La cât va ajunge euro Victor Stroe


În acest an, cursul euro ar putea ajunge la 4,85 – 4,90 lei, iar un dolar la 4,40-4,55 lei, estimează majoritatea companilor chestionate de Moneycorp şi Frames, într-un sondaj privind dinamica evoluţiei de pe piaţa valutară românească. 

Evoluţia deficitului comercial si situaţia macroeconomică generală internă reprezintă principalele argumente luate în calcul de mediul de afaceri.

Majoritatea respondenţilor (51,1%) au estimat că, la finalul anului 2020, cursul euro/leu se va afla in intervalul 4,85 – 4,90 lei.

25,5% dintre cei chestionaţi văd o evoluţie a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4.80 lei/euro – 4.85 lei/euro, în timp ce 3,8% au situat moneda europeană la o cotaţie sub nivelul de 4,8 lei.

13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului, în timp ce 6% dintre respondenti au evitat să se pronunţe.

În privinţa dolarului, oamenii de afaceri văd o depreciere semnificativă a leului în 2020.

39,7% dintre cei chestionaţi au plasat moneda americană în intervalul 4.4 lei/dolar– 4.55 lei/dolar, iar 25,5% în intervalul 4.3 lei/dolar – 4.4 lei/dolar. Un procent însemnat dintre cei chestionaţi,

15,8%, au indicat o depreciere a monedei naţionale peste pragul de 4.55 lei/dolar.

Întrebaţi care cred că este factorul care influenţează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulţi dintre respondenţi (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanţei comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor faţă de cel al exporturilor.

Situaţia macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanti, un alt motiv care determină evoluţia pieţei valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacţiile valutare speculative (19,6%) şi evoluţia de pe scena politică internă (18,4%).

,,Aprecierea euro (aprox 0.8%) şi a dolarului (aprox 2.8%) faţă de RON din acest început de an, anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, are cauze multiple, atât de ordin intern cât şi extern. Creşterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,68 mld. euro) faţă de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, am asistat, în ultima perioadă, la o temperare a avansului exporturilor româneşti, la 1,7% (64,17 mld. euro). Puse cap la cap, aceste evoluţii au fost de natură să accentueze deficitul balanţei comerciale (15,51 mld.euro), în creştere cu 2,1 mld.euro faţă de primele 11 luni din 2018, şi să pună presiune pe cererea de euro şi dolari. Bineînţeles, deprecierea monedei naţionale vine într-un context regional, în care şi alte monede s-au depreciat semnificativ faţă de EUR (HUF – 3%, PLN- 2%) urmare a evoluţiilor fluctuante din pieţele internaţionale ’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Dincolo de deprecierea balanţei comerciale şi implicaţiile evoluţiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere a percepţiei investiţionale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar şi politico-administrativ (instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală)

,,Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creşterea datoriei publice, perspectivele privind inflaţia şi discuţiile legate de investiţiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînţeles, şi în dinamica monedei naţionale, un barometru sensibil al situaţiei macro-economice”, a mai spus acesta.

Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat şi incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.

„Există deja semnale evidente de încetinire în comerţul internaţional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane şi europene au scăzut cu peste 10% în numai 4 zile de la anunţarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de şoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să putem estima dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească. Insă este cert că, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producţiei, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât şi creşteri de preţ în majoritatea segmentelor de business”, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

Companiile chestionate de Moneycorp şi Frames estimează, totodată, că şi francul elveţian se va aprecia semnificativ în faţa monedei naţionale, în acest an. 31% dintre cei care au răspuns sondajului văd francul elveţian la o cotaţie între 4.50 lei– 4.65 lei până la finele anului, în timp ce 25% îl estimează în intervalul 4,4-4,5 lei.

Cum se protejează companiile de riscul valutar

Pentru companii, previziunile privind inflaţia şi cursul valutar au o importanţă majoră în definirea activităţilor economice din 2020.

Deprecierea leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, crează probleme în cascadă pe lanţurile economice, cu consecinţe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate.

Analiştii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse şi strategii de hedging.

„Este un semn că economia românească se maturizează şi că din ce în ce mai multe companii au înţeles că prin soluţii personalizate de hedging pot diminua semnificativ riscurile valutare şi pot fi mai competitive. Aşa se explică faptul că, potrivit rezultatelor sondajului, 25.8% din firmele chestionate folosesc contractele forward ca şi instrument de hedging”, afirmă Claudiu Ghebaru.

Euro, monedă de încredere pentru români

Moneda europeană este cea mai populară formă de economisire pentru români. 58,7% dintre ei au indicat euro drept moneda în care are au cea mai mare încredere să economisească. Dolarul american se află, de asemenea, în topul preferinţelor, cu 33,2%, în timp ce în moneda naţională au încredere să economisească numai 7,6% dintre respondenţi.

Sondajul realizat de Moneycorp şi firma de consultanţă Frames a fost derulat în perioada 24-27 februarie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism.

Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

Mediafax

Citeşte mai multe despre:   importuri,   deficit,   depreciere leu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Conferința Europeană a Serviciilor Financiare - ECFS 2021. Digitalizarea, provocare pentru sistemul financiar

Conferința Europeană a Serviciilor Financiare - ECFS 2021. Digitalizarea, provocare pentru sistemul financiar
Doar 11% dintre români folosesc internetul pentru utilizarea serviciilor bancare online. Iar una dintre explicaţiile specialiştilor pentru procentul atât de scăzut este legată de nesiguranţa românilor, atunci...

Antreprenorii români estimează că 2021 va fi defavorabil afacerilor

Antreprenorii români estimează că 2021 va fi defavorabil afacerilor
83,12% dintre antreprenorii români estimează că și acest an va fi defavorabil dezvoltării afacerilor, doar 16,88% considerând că 2021 va fi benefic, după cum arată un sondaj al Consiliului Naţional al...

Schimbarea domeniului: cum să configurați o adresă web nouă

Schimbarea domeniului: cum să configurați o adresă web nouă
Pentru a accesa un site web, utilizatorii de internet trebuie să introducă un domeniu unic. Aceste adrese de internet influențează, de asemenea, percepția utilizatorilor despre prezența online, de exemplu,...

România are cele mai multe femei manager din UE

România are cele mai multe femei manager din UE
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința femeilor manager din cadrul companiilor, potrivit informațiilor oferite de un hub de afaceri dezvoltat de femei, Mamprenoare.EU, care...

Cu cercetarea în moarte clinică, România se decuplează singură de UE

Cu cercetarea în moarte clinică, România se decuplează singură de UE
Uniunea Europeană a alocat 95,5 miliarde de euro pentru finanţarea programului destinat cercetării şi inovării Europa Orizont 2021-2027 (Horizon Europe), cu 30 de miliarde de euro mai mult decât precedentul...

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job
Pentru 41% dintre femei echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit după începutul pandemiei de COVD-19 deoarece au trebuit să muncească peste program, iar activitățile casnice...

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
Nuclearelectrica (SNN) vrea să încheie un acord cu statul român pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Prin acesta ar trebui să se stabilească modul de finanțare și mecanismele de sprijin...

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești
Secţiunea 4 a Autostrăzii Sibiu - Piteşti, segmentul Tigveni - Curtea de Argeş, va fi proiectat și executat de societatea Porr Construct, în urma câștigării licitației, transmite Compania Naţională de...

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA
România a exportat cu 62% mai multe produse în Japonia, în luna noiembre 2020, față de aceeași perioadă din anul anterior. Acest lucru este efectul Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană -...

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020
Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2020 o rată de creştere de 2,61% faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de...

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare
CFR investeste 22,1 milioane de lei pentru reparaţii la trei poduri şi podeţe din judeţele Sibiu şi Harghita, dar și la platforma staţiei Sibiu, prin înlocuirea aparatelor de cale...

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România
Galerie Foto Guvernul a anunțat noua lege a interzicerii cumulului pensiei cu salariul ca pe o binefacere pentru România. Au mai încercat și alte guverne să impună o astfel de lege, dar s-au lovit de realitatea cruntă: în...

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei
În timp ce premierul Cîţu este în război deschis cu bugetarii, cu sindicatele şi, în general, cu toţi cei care îi cer bani, pentru oamenii noii puteri austeritatea nu există. Oricând se mai găsesc nişte...

Cătălin Drulă: Raportul Corpului de Control spune că nivelul crescut al salariilor nu poate fi menținut decât dacă Metrorex își reduce personalul

Cătălin Drulă: Raportul Corpului de Control spune că nivelul crescut al salariilor nu poate fi menținut decât dacă Metrorex își reduce personalul
Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunțat că a fost finalizat Raportul Metrorex realizat de Corpul de Control. Liderul USR acuză că au fost manipulări ale cifrelor pentru a se obține majorarea...

Primele elicoptere H135 au fost livrate statului român

Primele elicoptere H135 au fost livrate statului român
Primele trei dintre cele şase elicoptere de tip H135 produse de Airbus Helicopters România au fost livrate către Inspectoratul General de Aviaţie. Următoarele sunt programate să fie gata...
Serviciul de email marketing furnizat de