Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârşitul lunii aprilie, România ar fi trebuit să finalizeze al doilea acord postcriză cu FMI, concomitent cu demararea pregătirilor pentru parafarea unuia nou. Dar fatalitatea ultimilor 20 de ani de rezistenţă în faţă restructurării marilor societăţi aflate în proprietatea Guvernului ne-a ajuns din nou din urmă. Angajamentele asumate în 2011, inclusiv cele privind vânzarea şi listarea unor întreprinderi de stat, nu au fost îndeplinite, iar ultimatumul expiră peste 4 luni. Vom încheia un nou acord? Şi dacă da, care va fi noua miză?
Citeste si Roubini: "Anul 2013 va aduce prăpad peste lume"
În 2013, România a păşit în cel de-al cincilea an de criză, după ce ultimii patru s-au derulat sub două acorduri încheiate cu FMI. În total, România a încheiat 12 acorduri cu FMI, din care 3 înainte de 1989. Dintre cele 9 postdecembriste, 2 au fost duse la bun sfârşit. Dacă pentru perioada de dinainte de criză condiţiile nu au fost chiar atât de dure, începând chiar din 2009, ajustarea a fost abruptă şi dureroasă, înlocuind prea brusc exuberanţa banilor ieftini din 2006-2008. Disponibilizări şi reduceri de venituri, insolvenţe şi executări silite, crize politice şi un leu la minime istorice, inflaţie capricioasă şi un sector bancar pe pierdere. Cu alte cuvinte, cauze şi efecte care toate la un loc indică, în acest moment, faptul că economia nu este pe deplin stabilizată şi competitivă. Hârtia de turnesol nu o reprezintă însă indicatorii macroeconomici, ci lipsa investitorilor străini, aflaţi încă în expectativă.
Starea economiei: de la bile negre...
Frustrarea lentorii cu care se obţin rezultatele aşteptate după cei aproape patru ani în care FMI a făcut recomandări privind politicile economice ale României este mare, dar, ca şi în cazul fondurilor europene, care nu te ajută să te îmbogăţeşti, nici sprijinul Fondului nu este destinat unor campioni economici. Conform estimărilor preliminare, creşterea reală a PIB în anul 2012, de 0,2%, a fost aproape liniară, semn că economia a stagnat, iar perspectivele rămân în continuare destul de modeste. Pentru anul 2013, FMI prognozează o creştere de aproximativ 1,6%, în principal pe seama cererii interne, nu a exporturilor.
Citeste si 9.000 de apartamente nevandabile. Cum încearcă băncile să scape de ele
În schimb, analiştii nu sunt nici măcar atât de încrezători, estimările lor ţintind mai degrabă un avans de 1%-1,1%. Inflaţia a crescut la 5% la finele anului trecut, din cauza recoltei sărace care a scumpit produsele alimentare şi a restructurării din sectorul energetic ce a marcat, în luna decembrie, introducerea certificatelor verzi. De altfel, inflaţia se va afla şi în 2013 sub semnul câtorva runde de liberalizare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale. Creditul a evoluat slab, avansul acestuia în anul recent încheiat fiind de numai 1,5%, în timp ce creditele de retail au bătut pasul pe loc (+0,2%). De altfel, pentru sistemul bancar, 2012 a fost un an de coşmar, cu pierderi record de 2,1 miliarde de lei şi cu o neperformanţă de 18%, de peste două ori mai mare decât la momentul Lehman Brothers.
Citeste si Rusia revine la SUBMARINELE nucleare din TITAN, unice in felul lor
Producţia industrială a evitat zona negativă în 2012, dar creşterea a fost zero, în schimb prognozele pentru acest an - avans de aproximativ 1,4% - sunt condiţionate de evoluţiile din economia zonei euro, principalul nostru partener comercial. Până în prezent, cele mai multe estimări pentru spaţiul monedei unice sunt negative, chiar preşedintele BCE devenind în ultimul timp mai precaut cu privire la evoluţia economică.
Citeste si Expert în reducerea facturilor de telefonie
Starea financiară a sistemelor de asigurări sociale este precară, resursele alocate pentru educaţie şi sănătate sunt reduse, iar arieratele bugetului general consolidat rămân persistente. În plus, eficienţa sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor este cea mai scăzută din Europa , dar companiile depun cel mai mare efort birocratic pentru plata tuturor obligaţiilor fiscale.
Citeste si Producătorii români de smartphone-uri intră în lupta cu giganţiI mondiali
... la câteva bile mai albe
După implementarea incipientă şi fără efectul scontat a unor măsuri dure de austeritate în 2010 a venit și rândul unor vești mai bune. Salariile din sectorul public au fost majorate cu 8% în iulie 2012 şi cu 7,4% în decembrie 2012, în timp ce pensiile au crescut cu 4% din luna ianuarie a acestui an. Salariul minim a crescut la 750 lei la 1 februarie, urmând a fi majorat cu încă 50 lei de la 1 iulie. Mai mult, Guvernul va continua plăţile restante către bugetari – estimate la 640 milioane lei în 2013 -, după deciziile definite ale judecătorilor din 2011. Alte veşti bune în 2013 au fost aprecierea leului la un maxim al ultimului an, de 4,3351 lei/euro, după minimul record din vara trecută, de 4,6397 lei/euro şi scăderea primei de risc pentru obligaţiunile suverane la mai puţin de 200 de puncte de bază, o premieră în ultimii trei ani.
Citeste si Cât am pierdut şi ce am câştigat în 2012
