CE vede ajutor de stat la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

Comisia Europeană consideră finanţarea în valoare de 2 miliarde de euro la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă din Fondul Naţională de Dezvoltare drept ajutor de stat.

"România are probleme financiare foarte mari în susţinerea tuturor proiectelor. Cu sprijinul statului vor fi imposibil de realizat. Avem nevoie de ajutor. Dacă se mai aruncă un Fond Monetar peste tine, vreau să spun că nici BEI (Banca Europeană de Investiţii  n.r.) nu te mai ajută. Ne va fi foarte greu să găsim soluţii. Orice am vrea să demarăm vom avea probleme cu statul, care nu ne mai poate ajuta", a declarat ieri Tudor Şerban, secretar de stat în ministerul Economiei.

Vorbind despre proiectele afectate el a enumerat construcţia reactoarelor 3 şi 4 la Cernavodă, investiţie de patru miliarde euro, lăsând astfel să se înteleagă că autorităţile de la Bruxelles percep realizarea acestora drept ajutor de stat. La acestea, Şerban a adăugat la lista cu probleme de ajutor de stat investiţii în domeniul hidroenergetic în valoare de 2,5 miliarde euro şi reabilitări în sectorul extracţiei de cărbune de 3 miliarde de euro.

Avem nevoie de lobby
Şerban a mai adus reactoarele în discuţie şi în privinţa lobby-ului pe care România ar trebui să-l desfăşaore la Bruxelles pentru a putea realiza proiectele energetice. "În prezent toate proiectele mari din energie nu pot fi susţinute de stat, ci doar de companii, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Trebuie să se facă un lobby puternic la Bruxelles, pentru că societăţile de stat nu pot susţine aceste proiecte prin bugetele proprii. La reactoarele 3 şi 4 Nuclearelectrica nu va putea susţine cu fonduri participaţia de 51%", a spus el.

Proiectul realizării celor două reactoare a fost evaluat în 2008 la 4 miliarde de euro. Cum Nuclearelectrica are 51% din EnergoNuclear, societatea care va fi proprietara celor două unităţi de 720 MW fiecare, ea trebuie să pompeze 2 miliarde de euro. Legislaţia românească precizează că partea ce revine Nuclearelectrica va fi furnizată de Fondul Naţional de Dezvoltare, în care trebuiau să existe 11 miliarde de lei, provenitţi din privatizările ultimilor ani.

În primăvara acestui an, premierul Emil Boc anunţa în Parlament că banii din Fondul de Dezvoltare au fost cheltuiţi şi că nu mai există nimic în conturile sale.

Oficialii CEZ, unul dintre acţionarii minoritari la proiect, se aşteaptă ca statul român să renegocize procentul său din cauza problemelor de finanţare. CEZ, GDF Suez, Enel şi RWE au fiecare câte 9,15% din titluri, iar ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din capital.

Situaţia Nuclearelectrica este şi mai problematică. Joi, în faţa comisiilor de audieri din Parlament, Adriean Videanu a dat ca exemplu faptul că în şase ani, Nuclearelectrica va avea nevoie de un miliard de euro pentru reabilitatea Grupului 1, perioadă în care nu îşi va putea asigura singură resursele energetice.

Excepţie de la excepţie?
Fostul ministru al Economiei şi Finanţelor declara în 2008 că sectorul nuclear este exceptat în UE de la regulile ajutorului de stat, ceea ce face posibilă alocarea banilor din Fondul de Dezvoltare.