x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceaușescu, invocat în Planul național de redresare trimis la Bruxelles

0
Autor: Adrian Stoica 17 Mar 2021 - 07:40

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), transmis la sfârşitul anului trecut Comisiei Europene spre avizare de către fostul Guvern Orban a stârnit, cu siguranţă, multe zâmbete la Bruxelles. Pe lângă faptul că luminaţii de la Bucureşti nu au priceput ce aşteaptă Comisia Europeană de la ei, planul, care a fost lansat la Bucureşti cu mare fast şi cu discursuri sforăitoare de ai fi crezut că banii sunt deja pe drum spre Bucureşti, este conceput într-o notă tânguitoare care încearcă să impresioneze cititorul, să-l sensibilizeze, în legătură cu greutăţile cu care se confruntă ţara, pentru ca, în final, să-l determine să-şi deschidă punga. Pentru a le atinge coarda sensibilă celor cu banii, Guvernul a apelat chiar la un truc penibil, nedemn pentru statutul unei ţări europene. O poză veche, luată din revista Historia, în care apar mai mulţi copii îmbrăcaţi sărăcăcios, care aşteaptă  să primească raţia de mâncare. Documentul se încheie însă într-o notă optimistă, cu un citat al părintelui managementului modern Peter Drucker: „Singura cale de a prezice viitorul este să îl construiești”. Pentru Guvernul Orban nu a fost să fie, eşecul fiind unul pe măsura incompetenţei sale. Orban şi gaşca au ales greşit citatul. „Eu nu cred în lideri”, era cu mult mai potrivit şi aparţine aceluiaşi Druker.

 

Guvernul Orban nu a publicat niciodată PNRR-ul, dar dacă îl citeşti îţi răspunzi singur la întrebarea de ce a ales să-l „secretizeze”. Prin acest program de sprijin financiar, ţării noastre i s-au alocat granturi în sumă de 14.248.020.000 euro, plafonul putând fi extins cu împrumuturi, dacă există proiecte fezabile. Structura bugetului PNRR a fost conceput pe trei piloni care totalizează un buget de 33 de miliarde de euro, din care pilonul transporturi şi schimbări climatice era şi cel mai consistent, valoarea lui fiind de 21,42 de miliarde de euro. Era cel mai consistent, dar şi cel mai deficitar, pentru că în timp ce Comisia Europeană vorbeşte de reformă, despre ecologie, despre transportul curat, despre investiţii în calea ferată, ai noştri au înţeles distorsionat mesajul, drept pentru care s-au axat pe construcţia de autostrăzi.

 

O lecţie de istorie pentru Bruxelles

 

PNRR-ul trimis la Bruxelles se deschide, în mod ciudat, cu o lecţie de istorie, ca şi cum ar fi interesat-o pe doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, ce se întâmpla prin România pe la 1866. Dar probabil având informaţii că mai-marii UE nu mai pun geană peste geană până nu aflau această informaţie, Ludovic Orban s-a gândit că trimiterea PNRR-ului este momentul cel mai fericit pentru a le satisface acestora setea de a cunoaşte mai profund ţara noastră. Aşa au aflat cei de la Bruxelles că la 1866 Domnitorul Carol I dădea prima Constituţie. Dar asta nu este nimic. Guvern Orban găseşte de cuviință să le mai aducă la cunoştinţă acestora că 100 de ani mai târziu, în anul 1966, fostul preşedinte Nicolae Ceaușescu dădea celebrul Decret 770 prin care au fost interzise avorturile. Asta da informaţie, mai ales că mulţi dintre cei care astăzi sunt parlamentari UE nu erau născuţi în acel an şi era păcat să se piardă o asemenea informaţie, iar dacă mai ţinem cont că în Polonia este acum un adevărat scandal pe tema interzicerii avorturilor, informaţia furnizată capătă accente vitale pentru mersul Uniunii Europene. Spicuind în continuare din minimanualul de istorie pentru clasa ajutătoare, elaborat de Orban & Co, cei de la Bruxelles au mai avut şansa să afle că în anul 1974 era adoptat „Programul PCR de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (Congresul XI)”. Şi dacă tot a pomenit despre acel program economic, poate nu ar fi fost rău ca Guvernul să-l fi răsfoit, chiar şi pe repede-înainte, pentru că ar fi avut câte ceva de învăţat. Ultima dată însemnată care a marcat evoluţia României este, bineînţeles, noiembrie 2020, luna când Comisia Europeană s-a cutremurat. Descoperea la cutia poştală Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă făcut pe genunchi de Guvernul Orban. Acum că Guvernul Cîţu pregăteşte varianta B a planului, lecţia de istoria ar putea să înceapă de la un nou reper: data la care Comisia Europeană i-a dat cu PNRR-ul în cap lui Orban. Şi să o marcheze cu roşu pentru că este foarte importantă. 

 

Şi una de economie, că nu strică

 

După ce le-a explicat şefilor de la Bruxelles cum a evoluat România de la ’48 încoace pe două pagini, Guvernul Orban s-a gândit că nu ar strica să-i explice, pe scurt, într-o pagină, Comisiei Europene şi care este contextul european în care a fost elaborat acest PNRR. Cu siguranţă, Comisia s-a luminat la minte când a citit că efectele crizei pandemice sunt creșterea datoriilor guvernamentale și adâncirea deficitelor bugetare, contracții ale economiilor statelor membre, sincope în lanțurile de aprovizionare cu bunuri de consum și materiale, suprasolicitarea serviciilor publice de sănătate și educație, întreruperi ale activităților curente și de investiții ale companiilor. Înarmată cu astfel de informaţii vitale despre mersul Europei, Comisia era acum pe deplin pregătită să afle şi situaţia economică a României.

 

Moştenirea grea, accentuată şi ea

 

Guvernul Orban subliniază, din start, că a primit o moştenire grea, dar că prin măsurile luate de el, în plină pandemie a început să îndrepte lucrurile. Şi urmează câteva pagini în care curg cifre şi date economice care încearcă să zugrăvească anul 2020 ca unul de succes pentru guvernarea liberală. Finalul apoteotic aparţine Comisiei Naţionale pentru Prognoză, care aşază pe o traiectorie ascendentă economia românească anul acesta. Ce mai, creşteri pe toată linia. 

 

Centrul de greutate pe şosele, o greşeală

 

După această lungă pierdere de timp, într-un final, Guvernul Orban se decide abia pe la pagina 18 să intre în esenţa problemelor. La capitolul transporturi, PNRR prevede alocare a 6,4 miliarde de euro pentru construirea a 662,82 km de autostrăzi şi drumuri expres. La această sumă ar mai fi urmat să se adauge 2,34 miliarde de euro pentru construirea a 636,2 km de centuri ocolitoare şi conexiuni cu reţeaua europeană TEN-T. Principalele proiecte de autostrăzi pentru care Guvernul ar fi vrut să obţină finanţări erau:

- A0: Centura Sud București

- A1: Sibiu-Pitești

- A3: Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic

- A8: Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni

- A13: Brașov-Bacău

În ceea ce priveşte drumurile expres, acestea erau  București - Alexandria - Craiova, Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj, Euro-trans, Trans-Regio și variante ocolitoare, în total fiind propuşi 396 km.  

 

Calea ferată,  neglijată

 

În tot acest timp, pentru transportul nepoluant pe calea ferată, pe care Comisia Europeană îl încurajează, prin PNRR-ul în varianta Orban erau alocaţi doar 4 miliarde de euro pentru reabilitarea a numai 318 km de cale ferată. Este vorba despre modernizarea a 156 km de pe Magistrala feroviară 300 care leagă  Gara București Nord de Gara Oradea, și, mai departe, de calea ferată Oradea - Salonta - Budapesta Keleti  şi modernizarea a 162 km din Magistrala feroviară 900, care urmează traseul Gara de Nord - Craiova - Caransebeş - Timişoara - Salonta. Alţi bani, 350 milioane de euro, ar mai fi urmat să se aloce pentru achiziţionarea a 39 de rame electrice, mult prea puţine faţă de necesar. În ceea ce priveşte metroul, aici se prevedea alocare a 2,87 miliarde de euro pentru construcţia a 34,8 km în Bucureşti, un miliard de euro pentru 13 km de linie în alte oraşe şi 0,5 miliarde de euro pentru achiziţionarea a 50 de rame. 

 

Investiţiile în sistemul medical, subţiri

 

Pe de altă parte, nici la capitolul sănătate publică, PNRR-ul nu excela la investiţii, în condiţiile în care România are un mare deficit de unităţi medicale şi de echipamente. Cu toate acestea, investiţiile propuse vizau doar 351 de unităţi, iar bugetul solicitat era de numai 2,19 miliarde de euro. De asemenea, alte 4,07 miliarde de euro ar fi urma să fie alocate din fonduri europene şi de la bugetul de stat pentru construcţia unor spitale regionale, creşterea calităţii serviciilor medicale, creşterea eficacităţii, digitalizarea sistemului medical, susţinerea cercetării şi informatizării sistemului.

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bursa de la Bucureşti a câştigat 3,5 miliarde de lei din capitalizare în această săptămână

Bursa de la Bucureşti a câştigat 3,5 miliarde de lei din capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat, în această săptămână, 3,55 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 1,87%, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o scădere cu 18,07%, în...

România, pe locul 2 în UE la ovine și caprine

România, pe locul 2 în UE la ovine și caprine
La efectivele de ovine şi caprine România se situează pe locul doi în rândul statelor membre UE după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi din cele...

De ce să apelezi la o firmă pentru repatriere decedaţi

De ce să apelezi la o firmă pentru repatriere decedaţi
Într-o societate modernă în care din ce în ce mai mulţi romani pleacă la muncă în străinătate sau pentru a-şi petrece vacanţele şi concediile departe de casă, nu este un lucru neobişnuit ca o parte dintre...

Echipamentele HoReCa – succesul unei afaceri prospere

Echipamentele HoReCa – succesul unei afaceri prospere
Echipamente HoReCa – de ce ai nevoie de ele cum te ajută să îți îmbunătățești afacerea. Este cunoscut faptul că în orice domeniu ai activa, atât timp cât lucrezi cu persoane calificate, vei avea și...

Peste 50.000 de români s-au înscris deja în programul „Rabla pentru electrocasnice”

Peste 50.000 de români s-au înscris deja în programul „Rabla pentru electrocasnice”
Peste 50.000 de români s-au înscris, până la ora 15.00, în aplicația „Rabla pentru electrocasnice”, programul naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai...

Deficitul de cont curent al balanței de plăți a crescut cu 156% în primul trimestru din 2021

Deficitul de cont curent al balanței de plăți a crescut cu 156% în primul trimestru din 2021
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,549 miliarde euro în primul trimestru din 2021, comparativ cu 990 milioane euro în aceeași perioadă din anul trecut, anunță Banca Națională a...

BNR prognozează o inflație mai mare decât estimase anterior

BNR prognozează o inflație mai mare decât estimase anterior
BNR prognozează o nflație mai mare față de cea estmată anteror, ajungând la 4,1% în decembrie 2021, cu 0,7% mai mare decât anticpase în luna martie.  „Rata anuală a inflaţiei se va înscrie pe o...

Volumul lucrăriilor în construcții a crescut cu 1,2% de la începutul anului

Volumul lucrăriilor în construcții a crescut cu 1,2% de la începutul anului
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 1,2%, iar ca serie ajustată a scăzut cu 1,2%, în primul trimestru din 2021, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată datele...

Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au crescut cu 17,4% în primul trimestru din 2021

Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au crescut cu 17,4% în primul trimestru din 2021
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a crescut cu 17,4%, ca serie brută, în primul trimestru al anului, față de perioada...

Un nou producător autohton de vinuri se listează pe bursă

Un nou producător autohton de vinuri se listează pe bursă
Producătorul de vinuri organice Vifrana este tranzacționat, de astăzi, pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), sub simbolul BIOW. Compania a fost...

45% dintre români vor să-și schimbe locul de muncă după pandemie

45% dintre români vor să-și schimbe locul de muncă după pandemie
Aproximativ 45% dintre români vor să îşi schimbe locul de muncă după pandemie. Cele mai mari șanse pentru găsirea unui post disponibil au programatorii, specialiştii şi muncitorii calificaţi, arată un...

CE Oltenia a plătit o sumă exorbitantă pentru certificatele de emisii de carbon

CE Oltenia a plătit o sumă exorbitantă pentru certificatele de emisii de carbon
Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) a plătit un miliard de euro pentru certificatele de emisii de carbon, potrivit Lăcrămioarei Diaconu-Pinţea, membru în directoratul companiei. "Avem nevoie de ajutor...

Profitul net individual al BVB a scăzut cu 42% în primul trimestru din 2021

Profitul net individual al BVB a scăzut cu 42% în primul trimestru din 2021
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat un profit net individual de 2,16 milioane de lei în primul trimestru dn acest an, cu 42% mai mic față de perioada similară din 2020, când s-a...

Românii folosesc mai mult smartphonurile în perioada pandemiei

Românii folosesc mai mult smartphonurile în perioada pandemiei
Circa 68,3% dintre români folosesc mai mult smartphonurile față de perioada dinainte de pandemia de COVID-19 și spun că aplicațiile le-au influențat obiceiurile de consum, arată datele Barometrului...

Scumpiri în lanț. Produsele la care prețurile vor fi mai mari

Scumpiri în lanț. Produsele la care prețurile vor fi mai mari
Produsele care s-au scumpit cel mai mult, în luna aprilie 2021, sunt energia electrică, uleiul comestibil şi serviciile de igienă şi cosmetică, raportat la aceeași perioadă din 2020. S-au ieftinit însă bil...
Serviciul de email marketing furnizat de