x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceaușescu, invocat în Planul național de redresare trimis la Bruxelles

0
Autor: Adrian Stoica 17 Mar 2021 - 07:40

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), transmis la sfârşitul anului trecut Comisiei Europene spre avizare de către fostul Guvern Orban a stârnit, cu siguranţă, multe zâmbete la Bruxelles. Pe lângă faptul că luminaţii de la Bucureşti nu au priceput ce aşteaptă Comisia Europeană de la ei, planul, care a fost lansat la Bucureşti cu mare fast şi cu discursuri sforăitoare de ai fi crezut că banii sunt deja pe drum spre Bucureşti, este conceput într-o notă tânguitoare care încearcă să impresioneze cititorul, să-l sensibilizeze, în legătură cu greutăţile cu care se confruntă ţara, pentru ca, în final, să-l determine să-şi deschidă punga. Pentru a le atinge coarda sensibilă celor cu banii, Guvernul a apelat chiar la un truc penibil, nedemn pentru statutul unei ţări europene. O poză veche, luată din revista Historia, în care apar mai mulţi copii îmbrăcaţi sărăcăcios, care aşteaptă  să primească raţia de mâncare. Documentul se încheie însă într-o notă optimistă, cu un citat al părintelui managementului modern Peter Drucker: „Singura cale de a prezice viitorul este să îl construiești”. Pentru Guvernul Orban nu a fost să fie, eşecul fiind unul pe măsura incompetenţei sale. Orban şi gaşca au ales greşit citatul. „Eu nu cred în lideri”, era cu mult mai potrivit şi aparţine aceluiaşi Druker.

 

Guvernul Orban nu a publicat niciodată PNRR-ul, dar dacă îl citeşti îţi răspunzi singur la întrebarea de ce a ales să-l „secretizeze”. Prin acest program de sprijin financiar, ţării noastre i s-au alocat granturi în sumă de 14.248.020.000 euro, plafonul putând fi extins cu împrumuturi, dacă există proiecte fezabile. Structura bugetului PNRR a fost conceput pe trei piloni care totalizează un buget de 33 de miliarde de euro, din care pilonul transporturi şi schimbări climatice era şi cel mai consistent, valoarea lui fiind de 21,42 de miliarde de euro. Era cel mai consistent, dar şi cel mai deficitar, pentru că în timp ce Comisia Europeană vorbeşte de reformă, despre ecologie, despre transportul curat, despre investiţii în calea ferată, ai noştri au înţeles distorsionat mesajul, drept pentru care s-au axat pe construcţia de autostrăzi.

 

O lecţie de istorie pentru Bruxelles

 

PNRR-ul trimis la Bruxelles se deschide, în mod ciudat, cu o lecţie de istorie, ca şi cum ar fi interesat-o pe doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, ce se întâmpla prin România pe la 1866. Dar probabil având informaţii că mai-marii UE nu mai pun geană peste geană până nu aflau această informaţie, Ludovic Orban s-a gândit că trimiterea PNRR-ului este momentul cel mai fericit pentru a le satisface acestora setea de a cunoaşte mai profund ţara noastră. Aşa au aflat cei de la Bruxelles că la 1866 Domnitorul Carol I dădea prima Constituţie. Dar asta nu este nimic. Guvern Orban găseşte de cuviință să le mai aducă la cunoştinţă acestora că 100 de ani mai târziu, în anul 1966, fostul preşedinte Nicolae Ceaușescu dădea celebrul Decret 770 prin care au fost interzise avorturile. Asta da informaţie, mai ales că mulţi dintre cei care astăzi sunt parlamentari UE nu erau născuţi în acel an şi era păcat să se piardă o asemenea informaţie, iar dacă mai ţinem cont că în Polonia este acum un adevărat scandal pe tema interzicerii avorturilor, informaţia furnizată capătă accente vitale pentru mersul Uniunii Europene. Spicuind în continuare din minimanualul de istorie pentru clasa ajutătoare, elaborat de Orban & Co, cei de la Bruxelles au mai avut şansa să afle că în anul 1974 era adoptat „Programul PCR de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (Congresul XI)”. Şi dacă tot a pomenit despre acel program economic, poate nu ar fi fost rău ca Guvernul să-l fi răsfoit, chiar şi pe repede-înainte, pentru că ar fi avut câte ceva de învăţat. Ultima dată însemnată care a marcat evoluţia României este, bineînţeles, noiembrie 2020, luna când Comisia Europeană s-a cutremurat. Descoperea la cutia poştală Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă făcut pe genunchi de Guvernul Orban. Acum că Guvernul Cîţu pregăteşte varianta B a planului, lecţia de istoria ar putea să înceapă de la un nou reper: data la care Comisia Europeană i-a dat cu PNRR-ul în cap lui Orban. Şi să o marcheze cu roşu pentru că este foarte importantă. 

 

Şi una de economie, că nu strică

 

După ce le-a explicat şefilor de la Bruxelles cum a evoluat România de la ’48 încoace pe două pagini, Guvernul Orban s-a gândit că nu ar strica să-i explice, pe scurt, într-o pagină, Comisiei Europene şi care este contextul european în care a fost elaborat acest PNRR. Cu siguranţă, Comisia s-a luminat la minte când a citit că efectele crizei pandemice sunt creșterea datoriilor guvernamentale și adâncirea deficitelor bugetare, contracții ale economiilor statelor membre, sincope în lanțurile de aprovizionare cu bunuri de consum și materiale, suprasolicitarea serviciilor publice de sănătate și educație, întreruperi ale activităților curente și de investiții ale companiilor. Înarmată cu astfel de informaţii vitale despre mersul Europei, Comisia era acum pe deplin pregătită să afle şi situaţia economică a României.

 

Moştenirea grea, accentuată şi ea

 

Guvernul Orban subliniază, din start, că a primit o moştenire grea, dar că prin măsurile luate de el, în plină pandemie a început să îndrepte lucrurile. Şi urmează câteva pagini în care curg cifre şi date economice care încearcă să zugrăvească anul 2020 ca unul de succes pentru guvernarea liberală. Finalul apoteotic aparţine Comisiei Naţionale pentru Prognoză, care aşază pe o traiectorie ascendentă economia românească anul acesta. Ce mai, creşteri pe toată linia. 

 

Centrul de greutate pe şosele, o greşeală

 

După această lungă pierdere de timp, într-un final, Guvernul Orban se decide abia pe la pagina 18 să intre în esenţa problemelor. La capitolul transporturi, PNRR prevede alocare a 6,4 miliarde de euro pentru construirea a 662,82 km de autostrăzi şi drumuri expres. La această sumă ar mai fi urmat să se adauge 2,34 miliarde de euro pentru construirea a 636,2 km de centuri ocolitoare şi conexiuni cu reţeaua europeană TEN-T. Principalele proiecte de autostrăzi pentru care Guvernul ar fi vrut să obţină finanţări erau:

- A0: Centura Sud București

- A1: Sibiu-Pitești

- A3: Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic

- A8: Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni

- A13: Brașov-Bacău

În ceea ce priveşte drumurile expres, acestea erau  București - Alexandria - Craiova, Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj, Euro-trans, Trans-Regio și variante ocolitoare, în total fiind propuşi 396 km.  

 

Calea ferată,  neglijată

 

În tot acest timp, pentru transportul nepoluant pe calea ferată, pe care Comisia Europeană îl încurajează, prin PNRR-ul în varianta Orban erau alocaţi doar 4 miliarde de euro pentru reabilitarea a numai 318 km de cale ferată. Este vorba despre modernizarea a 156 km de pe Magistrala feroviară 300 care leagă  Gara București Nord de Gara Oradea, și, mai departe, de calea ferată Oradea - Salonta - Budapesta Keleti  şi modernizarea a 162 km din Magistrala feroviară 900, care urmează traseul Gara de Nord - Craiova - Caransebeş - Timişoara - Salonta. Alţi bani, 350 milioane de euro, ar mai fi urmat să se aloce pentru achiziţionarea a 39 de rame electrice, mult prea puţine faţă de necesar. În ceea ce priveşte metroul, aici se prevedea alocare a 2,87 miliarde de euro pentru construcţia a 34,8 km în Bucureşti, un miliard de euro pentru 13 km de linie în alte oraşe şi 0,5 miliarde de euro pentru achiziţionarea a 50 de rame. 

 

Investiţiile în sistemul medical, subţiri

 

Pe de altă parte, nici la capitolul sănătate publică, PNRR-ul nu excela la investiţii, în condiţiile în care România are un mare deficit de unităţi medicale şi de echipamente. Cu toate acestea, investiţiile propuse vizau doar 351 de unităţi, iar bugetul solicitat era de numai 2,19 miliarde de euro. De asemenea, alte 4,07 miliarde de euro ar fi urma să fie alocate din fonduri europene şi de la bugetul de stat pentru construcţia unor spitale regionale, creşterea calităţii serviciilor medicale, creşterea eficacităţii, digitalizarea sistemului medical, susţinerea cercetării şi informatizării sistemului.

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Companiile au cel mai puternic ritm de creștere din ultimii 12 ani

Companiile au cel mai puternic ritm de creștere din ultimii 12 ani
În trimestrul II al anului este estimat cel mai puternic ritm de creștere a companiilor din ultimii 12 ani. Câștigurile pe acțiune sunt prognozate să se aprecieze cu peste 63% pentru companiile de pe Wall Street,...

Consiliul Concurenței analizează preluarea Ergo Asigurări de către Signal Iduna

Consiliul Concurenței analizează preluarea Ergo Asigurări de către Signal Iduna
Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Signal Iduna Asigurare Reasigurare S.A. intenționează să preia companiile Ergo Asigurări S.A. și Ergo Asigurări de Viață S.A. Signal Iduna Asigurare...

Deficitul de forță de muncă din industrii cheie amenință redresarea economică

 Deficitul de forță de muncă din industrii cheie amenință redresarea economică
Ritmul de redresare economică a fost impresionant până acum, în ciuda problemelor din lanțurile de aprovizionare și a creșterii prețurilor la materiile prime, însă în ultimele luni lipsa forței de muncă...

Analiză criptoactive: Ce aduce nou consultarea Comitetului de la Basel?

Comitetul de la Basel a publicat, la 10 iunie 2021, un document consultativ ce reprezintă o propunere preliminară de tratament prudențial pentru expunerile de criptoactive ale băncilor, arată un nou articol...

Prețul gazelor naturale a atins maximul istoric din ultimii 100 de ani

Prețul gazelor naturale a atins maximul istoric din ultimii 100 de ani
Ultimele tranzacții efectuate pe BRM plasează prețul actual al gazelor naturale la nivelul maximului istoric de la începutul comercializării gazelor în România, arată Asociația Energia Inteligentă într-un...

40.000 de firme de transport amenințate cu falimentul

40.000 de firme de transport amenințate cu falimentul
40.000 de firme de transport sunt amenințate cu falimentul, susține Federația Operatorilor Români de Transport. Protestele de stradă sunt iminente, în condițiile în care șoferii nevaccinați, reveniți din...

Bugete mai mari pentru programele Rabla Clasic și Rabla Plus

Bugete mai mari pentru programele Rabla Clasic și Rabla Plus
Bugetele Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus vor fi sumplimentate cu câte 200 de milioane de lei, transmite Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). "Începând cu data de 21 august...

Rezervele internaţionale ale României au ajuns la 44,1 miliarde de euro

Rezervele internaţionale ale României au ajuns la 44,1 miliarde de euro
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au ajuns la 44,130 de miliarde de euro la 31 iulie 2021, în creștere faţă de 41,757 de miliarde de euro la 30 iunie 2021. La 31 iulie 2021,...

Puterea de cumpărare a românilor, printre cele mai scăzute din UE

Puterea de cumpărare a românilor, printre cele mai scăzute din UE
Intenţia de a economisi a crescut în 2021 cu 3% la nivelul întregii Europe, peste jumătate dintre consumatori având în plan să pună bani deoparte (54%), iar românii sunt cei mai categorici, deşi procentul a...

3 soluții sigure, profitabile și durabile pentru încălzire eco-friendly

3 soluții sigure, profitabile și durabile pentru încălzire eco-friendly
Impactul omului asupra naturii a fost neglijat mult timp, în detrimentul dorinței de progres, confort și câștig financiar. Astăzi însă conștientizăm că fără protejarea mediului existența noastră și a...

Mai mult de 75% din companii sunt fraudate de angajați

Mai mult de 75% din companii sunt fraudate de angajați
Peste 75% dintre companiile din România sunt fraudate de angajaţi. Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă sunt manipularea împrumuturilor bancare și compromiterea e-mailului cu ajutor din...

Numărul investitorulor la bursă urcă la 70.800, maximul ultimilor cinci ani

Numărul investitorulor la bursă urcă la 70.800, maximul ultimilor cinci ani
Circa 71.000 de investitori tranzacţionează la bursa de la Bucureşti la iunie 2021, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi lună din 2020, evoluţie susţinută în principal de numărul ridicat de companii listate,...

BNR lanseză o monedă din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu

BNR lanseză o monedă din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu
Banca Naţională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu. Aversul monedei redă monumentul dedicat fostului...

BNR, lider de proiect european pentru consultanța unei bănci centrale

BNR, lider de proiect european pentru consultanța unei bănci centrale
Schimbare semnificativă de apreciere în UE pentru Banca Națională a României, care devine, în premieră, conducător de proiect european pentru o altă bancă centrală din Europa. Gradul de soliditatea...

Tabloul de bord al economiei de stat: 4 companii lasă o gaură de 1,5 miliarde de lei

Tabloul de bord al economiei de stat: 4 companii lasă o gaură de 1,5 miliarde de lei
La sfârșitul anului trecut, statul român controla, prin intermediul administrației centrale și locale, 1.229 de companii, care totalizau un număr de circa 318.000 de angajați. Deși aceste companii continuă să...
Serviciul de email marketing furnizat de