Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mişcarea sindicală în mediul privat este ca şi inexistentă de ani de zile, iar acest lucru s-a văzut foarte bine anul trecut. Deşi incompetenţa Guvernului Orban a pus pe butuci o mare parte a sectorului privat autohton, reprezentat în general de sectorul IMM-urilor, protestele sindicale au fost inexistente. În această zonă, forţa sindicală s-a diluat foarte mult, graţie Legii dialogului social scrisă după dictarea Consiliului Investitorilor Străini în 2011 de fostul premier Emil Boc, prin care au fost limitate drepturile de asociere şi de reprezentativitate sindicală. Forţa liderilor sindicali, unii dintre ei bătuţi în cuie în frunte mişcării de la începuturile anilor ’90, este dată astăzi doar de angajaţii din sectorul de stat. Pentru drepturile salariaţilor din mediul privat, unde anul trecut s-au tăiat salariile, sute de mii dintre ei au fost trimişi în şomaj tehnic, iar alte sute de mii şi-au pierdut slujbele, nu a fost nimeni interest să lupte. Atât timp cât angajaţii statului şi-au încasat netulburaţi salariile şi grămada de sporuri, liderii sindicali au asistat impasibili la dezastru. Acum când Guvernul anunţă că le anulează acestora creşterile salariale, brusc, marii lideri sindicali ai ţării se activează şi, plini de ţâvnă, se jelesc în stradă de grija zilei de mâine. Pentru cei mai mulţi dintre ei, grija zilei de mâine nu mai există de mult, la fel cum desuetă a devenit şi noţiunea de solidaritate sindicală.
Deşi liderii confederaţiilor sindicale sunt obligaţi să-şi depună declaraţiile de avere şi interese pe site-ul Autorităţii Naţionale de Integritate, acest lucru s-a transformat în ceva opţională. Grija cu care ei încearcă să-şi facă mai puţin vizibile veniturile este de înţeles, având în vedere că veniturile lor sunt cu mult peste ale celor pe care îi reprezintă.
Preşedintele CNSLR Frăţia, cel mai bogat sindicalist
De la distanţă, cel mai bine plătit lider sindical este Leonard Bărăscu. Este preşedintele CNSLR Frăţia, calitate din i-a asigurat un venit de 134.820 lei, potrivit declaraţiei de avere din 2020. Un venit mult mai mare i-a asigurat funcţia de preşedinte al Federaţiei Sanitas, de unde a încasat 184.090 lei. Ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii de turism SIND TOUR SRL a încasat 164.700 lei, iar 18.800 i-au venit de la societatea EDUSIND TOUR SRL unde este membru în Comitetul Director. Alţi 35.500 lei i-a primit de la o altă entitate, dar denumirea este indescifrabilă în declaraţia de avere. Un mărunţiş de 750 lei, Leonard Bărăscu i-a încasat de la Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură, în timp ce 207.203 lei i-a câştigat din meseria sa de bază, operator RMN. Dumitru Costin îşi împarte activitatea între sindicat şi fotbal Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a încasat în 2018 venituri de 70.939 lei de la sindicat, dar în 2019 veniturile crescuseră la 113.733. De asemenea, din calitatea de secretar general al Asociației Fotbaliștilor Amatori și Non-amatori a mai încasat 69.029 lei în 2019. Ultima declaraţie de avere a lui Dumitru Costin pe site-ul ANI este din 2018.
La finanţe, ban la ban trage
Potrivit declaraţiei sale de avere din 2020, Vasile Marica este şi el unul dintre sindicaliştii cu cele mai mari venituri. De peste 20 de ani apără drepturile salariaților din finanţe, iar acest lucru îi asigură venituri consistente. Conform documentului amintit, în 2019 Vasile Marica a încasat 92.712 lei de la Sindicatul Naţional Vamal Unirea, iar alţi 98.445 lei i-au fost viraţi de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Finanţe. În calitate de expert pe politică publică, Marica a mai primi 51.896 de lei de la Federaţia Naţională a Sindicatelor Muncii şi Protecţiei Sociale. De asemenea, de la Asociaţia pentru Reforma Administraţiei a mai primit 16.476 pentru nişte cursuri susţinute în calitate de lector, după cum ne-a declarat.
Întrebările despre venituri îl enervează pe Vasile Marica
Citește pe Antena3.ro
Rep: Bună ziua dle Marica. M-am uitat peste declaraţia dumneavoastră de avere depusă anul trecut şi am văzut că aţi primit nişte bani de la Asociaţia pentru Reforma Administraţiei. Cu ce se ocupă această asociaţie şi dacă puteţi să-mi spuneţi nişte rezultate concrete ale activităţii ei.
V.M: Caută, dă nişte telefoane ca să-ţi justifici bănuţii pe care îi câştigi. Fiţi sigur că am făcut totul legal. Totul este O.K.
Rep: Nu ăsta a fost sensul întrebării. Eu am întrebat doar cu ce se ocupă asociaţia.
V.M: Aţi pus o întrebare tendenţioasă.
Rep: Cum ar fi trebuit să sune întrebare pentru a nu o considera dv. tendenţioasă?
V.M: Care este problema dumneavoastră? Nu sunteţi membrul meu de sindicat şi nu sunt obligat să vă răspund. Fiţi sigur că sunt bani câştigaţi cinstit. Dumneavoastră cât aţi câştigat?
Rep: Mult mai puţin decât dumneavoastră. Şi totuşi, cu ce se ocupă asociaţia?
V.M: Cu fonduri europene. Am fost invitat să fiu lector acolo.
Rep: Cine este preşedintele ei?
V.M: O persoană.
Rep: De asta sunt convins. Cum o cheamă era întrebarea.
V.M: Este o doamnă. Parcă Ionela Iov.
Pentru că aşa ne-a sfătuit domnul Marica, ne-am interesat ce este cu această asociaţie. De fapt, numele ei întreg este Asociaţia pentru Reformă în Administraţie şi Transparență Decizională şi a fost înfiinţată în septembrie 2012. Pe doamna Ionela Iov liderul Marica o cunoaşte foarte bine, pentru că din 2005 i-a fost vicepreşedinte la sindicatul Sed Lex pe care îl conduce. Deci, în niciun caz nu poate fi vorba despre „parcă”. Asociaţia are un singur angajat şi în anul 2019 a avut venituri totale de 557.753 lei, cheltuieli de 386.787 lei şi un profit net de 170.966 lei, după ce în 2018 avusese o pierdere de 169.695 lei. În perioada 30.03.2018 - 31.07.2019 a derulat un proiect pe fonduri europene „RADIS - Reforma administrativă prin Dialog Social”. Rezultatele acestui proiect sunt greu de cuantificat, având în vedere că dialogul a fost inutil, din moment ce nu există nicio reformă în administraţia publică. Adică a rămas acelaşi personal supradimensionat, pentru că digitalizarea este încă departe de ceea ce ar trebui să fie, iar umflarea salariilor cu sporuri, care mai de care mai penibile, a devenit o caracteristică generală a sistemului.
Dumitru Coarnă, trei în unul
Unul dintre cei cei cărora activitatea sindicală le-a rotunjit frumos veniturile este Dumitru Coarnă care, mai nou, a devenit şi deputat. Din declaraţia sa de avere înregistrată pe 9 decembrie 2020 la Parlament, Dumitru Coarnă a încasat în 2019 suma de 156.682 lei ca lider de sindicat (SNPCC), iar ca membru al Comitetului Economic şi Social alţi 29.382 lei. Aceste venituri suplimentare i-au completat pensia de fost poliţist, care a fost de 64.800 lei. Declaraţia de avere pe 2020 a preşedintelui Cartel ALFA nu este disponibilă nici pe site-ul ANI, nici pe cel al confederaţiei sindicale Şeful Baciu de la CSDR, în topul bunăstării Nici Iacob Baciu nu se poate plânge că activitatea sindicală nu-i asigură, de ani de zile, un venit cu mult peste salariul mediu din România. În 2019, calitatea de preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România i-a adus un venit de 130.608 lei, la care s-au mai adăugat 27.900 lei ca membru în AGA la societatea de turism a sindicatelor SIND România. Mult mai mulţi bani a luat ca membru al Consiliului Economic şi Social, 153.312 lei, iar din închirierea unui apartament primit prin repartiţie de la stat a încasat 16.800 lei. De reţinut că după 1990 Iacob Baciu şi-a mai tras un apartament, primit tot prin repartiţie de la stat (un cadou din partea prietenului Victor Ciorbea), încălcând legea. Conform unei decizii de acum câţiva ani a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a fost constatată existenţa stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese pentru Iacob Baciu, după ce acesta, în calitate de administrator al societăţii de turism SIND România, a încheiat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unde ocupa funcţia de vicepreşedinte, contracte de furnizare de servicii medicale în valoare de aproximativ 7.500.000 lei. Ulterior, în instanţă Iacob Baciu a pierdut contestaţia împotriva deciziei ANI, astfel că pe 26.10.2017, Î.C.C.J. prin Decizia nr. 3227/26.10.2017, respinge recursul formulat de Iacob Baciu împotriva Sentinţei nr. 2424 din 19 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat, iar această hotărâre rămânea irevocabilă. Ca urmare, conform dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010, Iacob Baciu avea interdicție de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică. Cu toate acestea, el a îndeplinit funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social.
Profesorii vor salarii mai mari, liderii lor le au deja
☛ Preşedintelui Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, munca sindicală i-a adus un venit de 127.542 lei, la care s-au mai adăugat 106.374 lei primiţi în calitate de membru al Comitetului Economic şi Social. Ca profesor la Liceul de Artă din Slobozia a încasat în 2019 suma de 39.816 lei.
☛ Pentru Marius Nistor, activitatea sindicală este principala sursă de venit. Un venit foarte bune, cu mult peste ce ar fi câştigat doar ca profesor. Astfel, în 2019 el a încasat 78.288 lei ca președinte al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, şi 72.000 lei ca preşedinte al Sindicatelor Salariaţilor din Învăţământ. Din exercitarea meseriei de profesor a câştigat doar 44.400 lei.
Președintele Federației Naționale Sindicale Alma Mater, Anton Hadăr, nu primește bani pentru calitatea sa de lider de sindicat, potrivit declarației de avere.
Cumul de multe funcţii pentru vicepreşedintele CNS Cartel ALFA
Judecând după multitudinea de funcţii pe care le deţine, vicepreşedintele CNS Cartel ALFA, Liviu Apostoiu este o persoană foarte ocupată. Efortul merită din plin însă din punct de vedere financiar. De la sindicat a primit 77.292 lei, iar de la Comitetului Economic şi Social, alţi 39.816 lei. Ca membru în Consiliul de Administraţie la ANOFM a încasat 10.280 de lei, iar ca membru în Consiliul de Administraţie la Casa Naţională de Pensii, alţi 10.714 lei. De asemenea, el a mai încasat 10.628 lei de la societatea Hotal Apollo SA, unde a fost membru în Consiliul de Administraţie.
Averea sindicaliştilor, ascunsă de ANI
Anul trecut, fostul senatorul PSD Liviu Pop a depus un proiect legislativ care prevedea ca liderii de sindicat să nu mai fie obligaţi să depună declaraţii de avere şi interese. El spune că din moment ce aceştia nu primesc bani publici, verificările declarațiilor de către Agenția Națională de Integritate ar fi o ingerință în activitatea sindicală. „Ele (sindicatele - n.red.) contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. Deci, sindicatele NU sunt persoane juridice de drept public, ci de drept privat”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative. Iniţiativa, despre care nici măcar inițiatorul ei nu mai ştie nimic, a fost respinsă de Guvern.
Rep: De ce consideraţi că liderii de sindicat nu mai trebuie să depună declaraţiile de avere şi interese?
L.P: Legea actuală este o prostie. Sunt obligaţi să depună declaraţii preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federațiilor și confederațiilor sindicale. În schimb, preşedinţii executivi şi prim-vicepreşedinţii nu sunt obligaţi să depună aceste declaraţii. Pe de altă parte, Legea 176/2010 vizează integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, categorie în care nu se încadrează liderii de sindicat. Asa înseamnă că verificarea declarațiilor de către Agenția Națională de Integritate este un amestec în activitate sindicală.
Rep: Dacă aceste declaraţii nu vor mai exista, nu va mai exista niciun control asupra liderilor sindicali. Nici măcar membrii de sindicat nu vor mai putea să vadă ce bani primesc liderii lor.
L.P: Salariile persoanelor cu atribuţii în mişcarea sindicală sunt stabilite în forurile statutare şi orice membru al federaţiei şi confederației respective poate avea acces la ele. Pe de altă parte, dacă sindicaliştii depun aceste declaraţii, de ce nu le depun şi patronatele şi ONG.
Rep: Cu ONG este o discuţie mai veche şi a existat din partea lor o puternică opoziţie la publicarea surselor de finanţare.
L.P: Da, dar nu este corect. În condiţiile în care ONG-urile primesc donaţii din salariile oamenilor nu este corect ca ei să ştie ce salarii au cei care conduc aceste organizaţii? Atunci să depună aceste declaraţii ori toţi, ori niciunul.
Topul sindicaliştilor cu cele mai mari venituri (lei)
Leonard Bărăscu 745.863
Cezar Baciu 328.620
Dumitru Costin 282.762
Simion Hăncescu 263.732
Vasile Marica 259.539
Dumitru Coarnă 251.164
Liviu Apostoiu 158.444
