„Pedeapsă” pentru bugetarul suprem: de la 12 la 14 joburi la stat

Nicolae Bogdan Codruţ Stănescu, despre care „Jurna­lul Naţional” dezvăluia anul trecut că încasa 12 lefuri de la stat, a dat un pas înapoi doar pentru a face, de fapt, câţiva în faţă. Aşa a ajuns funcţionarul-minune să poată fi conto­rizat acum cu 14 funcţii publice, devenind, fără dubii, cel mai feroce bugetar din România. Personalitatea enciclope­dică a lui Stănescu a fost una cât se poate de precoce, din moment ce, la 23 de ani, pe când era încă student la Petrol şi Gaze, se angajase deja ca jurist la Vama Galaţi.

În august 2016, la câteva zile după ce devenea de notorietate faptul că era plătit în 12 funcţii la stat, Bogdan Stănescu îşi înceta mandatul de director general al Direcţiei Generale Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie (DGPAPSE), unde a fost detaşat din partea Băncii Naţionale a României (BNR). În paralel, Corpul de Control al Ministerului Energiei sesiza Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la incompatibilitatea în care se afla Stănescu: şef la DGPAPSE, admi­nistrator special la Oltchim (soci­etatea de stat în insolvenţă), dar şi administrator la Oil Terminal (creditoare a Oltchim). Un prim semn de normalitate la acea dată avea însă să se transforme într-o monstruozitate fără precedent.

Citeste si Record absolut: un funcţionar este plătit de 12 firme. Toate de stat

Prea ocupat la stat? Nici vorbă!

Funcţionarul exploatat cu sălbăticie să muncească zile sau săptămâni pe zi – cât i-ar trebui unui om normal pentru a face faţă atâtor funcţii – se dovedeşte un supraom. Aşa se face că, pe lângă joburile la stat, Bogdan Stănescu mai este membru fondator al Asociaţiei Institutul Internaţional de Mediere, al Asocia­ţiei Institutul Inter­naţional de Mediere INM, dar şi al Aso-ciaţiei Bucharest Business and Invest Forum, precum şi membru în Asociaţia FINBAN Bucureşti, Asociaţia Română a Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar Bancar Bucureşti, Asociaţia Europeană de Drept Financiar Bancar şi Asociaţia EMNI Viena. Mai vreţi? El, da. Acelaşi Bogdan Stănescu face parte din Consiliul de Mediere România şi a înfiinţat Societatea Civilă Profesională de Mediatori „Botez, Stănescu, Hugel”, deţine un birou indi-vidual de mediator în Galaţi şi a fost membru al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Student la gaze, jurist în vamă

Bogdan Stănescu promitea încă din fragedă pruncie că va fi om mare. În 1997, pe când avea 23 de ani şi era încă student la Facultatea de Tehnică de Proce­sare a Petrolului şi Petrochimie, din cadrul Universităţii „Petrol şi Gaze”, a fost angajat pe postul de consilier juridic la Direcţia Regională a Vămilor Galaţi. Între ’93 şi ’97 a terminat Dreptul la Universitatea Hyperion. În 2001, vameşul-petrolist Stănescu devine doctor în drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, după ce, cu un an mai devreme, lua masterul în aceeaşi specialitate, la aceeaşi universitate. În peri­oada 2006-2008, vameşul doctor în drept petrolist mai adună trei mastere (Medierea conflictelor în drept – la „Titu Maiorescu”, Spaţiul Public European – la SNSPA şi Securitate şi Apărare Naţională – la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”). Iar ascensiunea continuă până în zilele noastre, dar am preferat să ne oprim la instituţia de învăţă­mânt a SRI, pentru a putea citi mai bine printre rânduri.

El în servicii, soţia în Justiţie

După articolul de anul trecut din „Jurnalul Naţional”, Răzvan Orăşanu, fostul şef al cancelariei premierului şi fost preşedinte al AVAS, oferea una dintre explica­ţiile cele mai plauzibile ale carierei absolut halucinante urmate de Bogdan Stănescu. Potrivit lui Orăşanu, Stănescu este susţinut de servicii, motiv pentru care a şi fost plasat în structurile de conducere ale celor mai importante companii din România, aducându-i-se la cunoştinţă fostului şef AVAS „să-l lase în pace”. Culmea e că Stănescu şi Orăşanu sunt şi acum colegi de partid, funcţionarul-mi­nune fiind membru în Biroul Politic Teritorial al PNL Sectorul 5. De altfel, relaţia cu PNL este mai veche, Bogdan Stănescu fiind coleg cu Alina Gorghiu, fosta preşedintă a liberalilor, în societatea acesteia de avocatură. Nu doar Bogdan Stănescu se bucură de funcţii-cheie. Soţia lui, Cătălina Stănescu, activează în conducerea Ministerului Justiţiei încă din 2008, unde este în prezent şefa Serviciului Comunicare. În paranteză fie spus, serviciul care a intermediat comunicarea catastrofală ce a stat la baza uriaşului scandal cu OUG 13, soldată cu demisia ministrului Florin Iordache.

O analiză comparativă a declaraţiilor sale de avere, cu cele ale soţiei, Cătălina Stănescu, de asemenea bugetară, dar şi cu alte surse oficiale de informare, duce la concluzia că funcţionarul bate toate recordurile cu putinţă.

519.774 lei este venitul net anual al lui Bogdan Stănescu şi al soţiei sale. Aici nu intră salariul de la BNR, dat la secret.

Geniu economic, dat de gol de E.ON Energie România

De ochii lumii, Bogdan Stănescu nu mai este din august 2016 şeful DGPAPSE din Ministerul Energiei. În realitate, Stănescu era director general în Ministerul Energiei şi pe 10 ianuarie 2017, când E.ON Energie România SA îi transmitea, în mod oficial, convocatorul Adunării Generale Extra­ordinare a Acţionarilor de la compania germană la care este acţionar şi statul român. Nu putem greşi, astfel, prea mult dacă am deduce de aici că Stănescu este şi cel care reprezintă statul român în acţionariatul distribuitorului de energie. Iar de aici lista devine parcă interminabilă, cu cele ştiute deja sau nou aflate:

- Administrator special la Arcadia 2000 SA, din partea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului;

- Administrator special la Romplumb SA Baia Mare, din partea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS) din cadrul Ministerului Economiei;

- Administrator special la Oltchim SA, din partea DPAPS;

- Arbitru comercial la Curtea de Arbitraj Bucureşti;

- Administrator special la Hidroelectrica SA din partea Ministerului Energiei (între timp societatea a ieşit din insolvenţă);

- Administrator special al Hidroelectrica şi ca reprezentant al Fondului Proprietatea;

- Membru în Consiliul de Administraţie (CA) al Nuclearelectrica SA;

- Membru în CA la Rompetrol Rafinare SA, din partea statului român;

- Reprezentant al statului în Comisia IPO la Complexul Energetic Hunedoara;

- Membru în Comisia IPO şi Investiţii la Complexul Energetic Oltenia;

- Reprezentant al statului în Comisia de negociere pentru Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă din cadrul Nuclearelectrica SA;

- Membru în Adunarea Generală a Acţio­narilor (AGA) de la OMV Petrom;

- Consilierul viceguvernatorului BNR.

Am scos din listă funcţia de administrator la Oil Terminal, la care a renunţat tot după „deconspirarea” sa de anul trecut. Anterior, a mai ocupat diverse funcţii de conducere în structuri precum Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, AVAS, APAPS, FPS, Enel Energie, Distrigaz Sud, Direcţia Generală a Vămilor etc. Una peste alta, din 1997 până în prezent, Bogdan Stănescu a ocupat 30 de funcţii la stat (plus-minus câteva, în funcţie de acurateţea informaţiilor publice).

Nicolae Bogdan Codruţ Stănescu- petrolist, jurist, vameş, doctor, bancher, economist, mediator, avocat, practician în insolvenţă şi cam tot ce mai vrea el