CEZ trece la achiziţii de criză

Grupul ceh de utilităţi CEZ este mare amator de chilipiruri româneşti în această perioadă. Conştienţi de faptul că România este într-o avidă căutare de bani din cauza crizei, cehii strâng cu uşa autorităţile pentru a obţine cât mai mult de la stat cu cât mai puţini bani.

România nu poate asigura banii pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi este posibil să se revină la participaţia anterioară a statului, de 20% din proiect, faţă de 51% acum, consideră oficialii CEZ. Compania de utilităţi aşteaptă ca Guvernul român să renegocieze structura acţionariatului EnergoNuclear, consorţiul care va construi reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Cernavodă, astfel încât investitorii străini să deţină participaţii mai mari, fiind posibil să se revină la varianta iniţială, în care statul avea 20%.

"România şi-a dat seama că nu poate finanţa participaţia de 51% deţinută şi se pare că întreaga structură a proiectului va fi revizuită din nou. Din punctul meu de vedere, se pare că va avea loc o nouă rundă de discuţii şi există posibilitatea să se revină la modelul iniţial, cu 20% la Nuclearelectrica", a declarat marţi directorul de fuziuni şi achiziţii al CEZ, Vladimir Schmalz, citat de Reuters.

UNDE SUNT BANII DIN FONDUL DE DEZVOLTARE?
EnergoNuclear este controlat de compania de stat Nuclearelectrica (51% din acţiuni), ceilalţi acţionari fiind CEZ (Cehia), Enel (Italia), RWE (Germania) şi GDF Suez (Franţa/Belgia), cu 9,15% din titluri fiecare, respectiv ArcelorMittal România şi Iberdrola (Spania), cu 6,2% din acţiuni. Iniţial, România negociase o participaţie de 20% în proiect şi participa cu activele de pe platforma de la Cernavodă şi ca operator al centralei prin Nuclearelectrica. Însă în 2008 a decis ca Nuclearelectrica să deţină 51%. Aceasta este controlată de Ministerul Economiei, cu 80% din companie. Iniţial, proiectul era estimat la 2,2 miliarde euro, dar valoarea luată în calcul de autorităţi aproape s-a dublat, la 4 miliarde de euro.

Construcţia trebuia finanţată din Fondul de Dezvoltare a României, însă autorităţile au declarat că cele 11 miliarde de lei din acesta au fost cheltuite în toamna anului trecut şi banii au dispărut.
Conform termenelor din proiect, reactoarele 3 şi 4, cu o capacitate de 700 MW fiecare, ar trebui să fie funcţionale în 2015-2016, construcţia urmând să înceapă în 2010-2011. Din 2007, o dată cu pornirea reactorului 2, Centrala de la Cernavodă asigură aproape 20% din consumul de energie al României.




CONDIŢII PENTRU ELECTROCENTRALE GALAŢI
În cazul Electrocentrale Galaţi, CEZ doreşte asocierea cu Primăria pentru a o face părtaşă la cheltuielile urgente de modernizare şi mai vrea ca aceasta să preia şi conductele care trimit agentul termic în oraş, care au nevoie de alte reparaţii. Potrivit primarului Dumitru Nicolae, cehii au propus municipalităţii să se asocieze şi să administreze împreună termocentrala de la Galaţi. Unitatea de producţie trebuie însă modernizată urgent şi cu cheltuieli semnificative, aşa că Primăria este pe punctul de a respinge propunerea, nedorind să bage bani.

Grupul CEZ ar dori să cumpere doar termocentrala, nu şi conductele care transportă agentul termic spre oraş şi care, în viziunea cehilor, ar trebui preluate de municipalitate. Primarul nu agreează, însă nici această propunere, deoarece magistralele - aflate în proprietatea Electrocentrale de la înfiinţare în urmă cu 30 de ani - sunt degradate şi necesită reparaţii capitale, iar Primăria nu vrea să-şi asume o asemenea investiţie. Grupul CEZ ar putea prelua Electrocentrale Galaţi de la statul român până la finele acestui an, a mai spus primarul Dumitru Nicolae, care a discutat cu reprezentanţii grupului despre variantele de preluare şi politica de preţuri.

PRELUARE TOTALĂ LA ELECTRICA OLTENIA
CEZ a mai făcut şi o ofertă de preluare integrală a acţiunilor Fondului Proprietatea şi Electrica, pe care nu le deţine la CEZ Distribuţie şi CEZ Vânzare. Pentru acestea a oferit 192,68 milioane de euro pentru acţiunile Fondului Proprietatea şi 121,99 milioane de euro pentru titlurile deţinute de Electrica, rezultând un total de 314,67 milioane de euro. Asta deşi acţiunile valorează circa 350 de milioane de euro, potrivit Pricewaterhousecoopers.