CFR închiriază 25% din şine

1.000 de kilometri de cale ferată vor fi închişi şi alţi 4.000 vor fi închiriaţi că­tre operatori privaţi, a anunţat ieri Anca Boagiu, ministrul Transportu­ri­lor. Potrivit proiectului de ho­tă­râ­re de Guvern, sumele rezultate în ur­ma casării şi dezmembrării vor fi uti­lizate de CFR SA pentru întreţinerea re­ţelei. Anca Boagiu a arătat că da­to­riile acumulate în ultimii zece ani de companiile feroviare de stat sunt echivalente cu 1% din PIB, iar decizia de a închide sau a închiria liniile de cale ferată va duce la scăderea costurilor cu mentenanţă ale CFR SA. „Sunt 1.000 de kilometri pe care nu mai circulă nici un tren şi nu există bani pentru mentenanţă. Vom avea 5.000 de kilometri, din care 1.000 de kilometri se închid şi restul vor fi scoşi la licitaţie, iar firmele private vor opera şi se vor ocupa de întreţinerea liniilor. Reţeaua totalizează în prezent 20.000 de kilometri”, a spus Boagiu la seminarul „Cum va arăta infrastructura României în 2013”.

De altfel, Guvernul s-a angajat în urma negocierilor cu FMI să închidă 20% din liniile de cale ferată aflate în administrarea CFR SA, reprezentând aproximativ 4.000 de kilometri, dacă nu găseşte un investitor care să realizeze întreţinerea acestora şi care va fi selecţionat în urma unor licitaţii. Experienţa României cu operatorii privaţi s-a dovedit însă extrem de profitabilă pentru cei din urmă. În timp ce sistemul feroviar naţional este aproape de colaps, privaţii au profituri considerabile. Spre exemplu, CFR Călători se zbate de la un an la altul pentru supravieţuire, dar este subvenţionat de la egal cu operatorii privaţi, deşi are costuri de întreţinere cu mult mai mari.

Statutul privilegiat pe care Ministerul Transporturilor îl oferă operatorilor privaţi de cale ferată din România nu se regăseşte în nici o altă ţară europeană! De altfel, în bugetul de stat din acest an, CFR SA nu a ui­tat de reparaţiile necesare infrastructurii private. Potrivit proiectului, 22 mi­lioane de euro au fost astfel pre­văzuţi în contul firmelor private care operează pe liniile închiriate de la stat. Astfel, cei 22 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru repararea a 35 de clădiri, 108 maşini grele de cale şi 9.900 de linii, obiective aparţinând operatorilor privaţi. CFR SA va primi bani şi pentru re­pararea infrastructurii feroviare pu­blice – în jur de 100 de milioane de euro alocaţi pentru repararea a 268 kilometri de linie de cale ferată. Fondurile bugetare vor fi suplimentate şi de banii europeni. Deşi Anca Boa­giu a vorbit şi despre aceste fonduri eu­­ropene, în jur de 500 de milioane de euro, bani care vor veni în ţară în spri­jinul infrastructurii feroviare, rea­li­tatea ultimilor ani arată cu totul altfel.

Nu am reuşit să remediem nici 10% din podurile care necesitau reparaţii urgente chiar dacă existau fonduri europene pentru aceste lucrări. Astfel, în urmă cu cinci ani, UE punea la dispoziţia României 170 de milioane de euro pentru reabi­litare de poduri şi tuneluri de cale ferată. Tot ce s-a reuşit în cei cinci ani a fost stabilirea unor priorităţi: din cele 844 obiective (n red. - poduri şi tuneluri) s-a ales o listă de priorităţi – 98 la număr. Mai departe, din cele 98 de priorităţi au fost elaborate doar 9 cereri de finanţare. Aşa se face că anul 2011 a găsit CFR-ul cu datorii de zeci de milioane la stat şi nici un cent din banii europeni investiţi în infrastructura feroviară. Dacă nici măcar poduri nu au putut fi reparate cu banii europeni, ne întrebăm cum va fi posibilă reabilitarea a mii de kilometri de cale ferată în doi ani, cât mai sunt valabile fondurile UE.