Românii nu se mai înghesuie la credite după ce s-au fript în anii de dinaintea crizei, dar economisesc tot mai mult şi aşteaptă dobânzi pozitive. Cu afaceri în scădere, bancherii trebuie să facă faţă şi costurilor din ce în ce mai mari ale reglementărilor care au fost introduse în Europa după criza financiară. Cinci instituţii bancare din România sunt în acest moment de vânzare: Bancpost, Banca Românească, Veneto Bank, Marfin Bank şi Piraeus Bank.
Acţionarii nu mai sunt dispuşi să-şi finanţeze afacerile din România în contextul în care au nevoie de capital în ţările de origine.
“A face banking în zilele noastre este din ce în ce mai greu. Băncile care au volume şi au o anumită mărime reuşesc să se descurce mai bine decât celelalte. Costurile de reglementare devin semnificative, există unii care scriu tot felul de reglementări, Basel 1, Basel 2, ...Basel 6, Basel 7 şi vin a doua zi şi iar mai strâng şurubul. Până unde? Nu ştiu”, a declarat Cătălin Pârvu, directorul general Piraeus Bank România. El a adăugat că aceste costuri cu reglementările au ajuns foarte mari şi nu pot fi reduse corespunzător cu mărimea băncii.
„Vom asista la fuziuni, recompartimentări, sau cum vrem să le spunem, fiindcă începe să ajungă cuţitul la os şi este greu să finanţezi pierderea din capitalul propriu. Aşa că trebuie să iei măsuri ca să-ţi creşti cota de piaţă, fie să cumperi portofolii, dar nu prea le vinde nimeni, fie să fuzionezi cu o altă bancă pentru a se obţine un anumit volum, o anumită mărime care să asigure o stabilizare” Cătălin Pârvu, directorul general Piraeus Bank România
Cea mai mare bancă de vânzare este Bancpost, a noua din România, după active. La începutul acestui an, grupul grecesc Eurobank a anunţat că este în căutarea unui partener strategic pentru subsidiara sa din România, Bancpost. Opt instituţii finnaciare s-au arătat interesate de această ofertă, potrivit unor surse citate în presă. Printre acestea se află şi ungurii de la OTP Bank, care au declarat că vor să lanseze o ofertă pentru preluarea Bancpost. “Sunt mai multe bănci la vânzare în România și le vom analiza pe fiecare în parte”, a afirmat Sandor Csanyi, CEO-ul OTP, într-un interviu comun pentru Bloomberg și Reuters. Surse din cadrul Eurobank au mai precizat ca banca vrea ca procesul de vânzare să dureze un an.
Grecii de la Piraeus Bank au anunţat recent că vor să-şi vândă afacerile din Balcani (România, Bulgaria, Serbia, Albania şi Ucraina) şi să-şi reducă portofoliul de credite neperformante. Pireaus este a 13-a bancă din România, cu o cotă de piaţă de 1,9% din active.
Banca Românească, poziţia a 14-a, deţinută tot de o altă bancă grecească, National Bank of Greece, a fost scoasă la vânzare, conform informaţiilor publicate de presă.
Şi italienii de la Veneto Bank caută cumpărători pentru subsidiara din România, la fel ca şi ciprioţii de la Marfin Bank. Bank of Beirut a vrut să dea 30 de milioane de euro pe Marfin Bank, în condiţiile în care capitalul băncii românesti este de doar 22,7 milioane euro, dar BNR nu a aprobat tranzacţia.
Sistemul bancar autohton a făcut anul trecut un profit de aproape un miliard de euro, însă băncile de pe podium - BCR, BT şi BRD - au luat aproape două treimi din câştig. Din cele 37 de instituţii bancare, 10 au raportat pierderi de peste 450 de milioane de lei.
Piraeus are canal digital de vânzări
Piraeus Bank România a lansat un canal digital de vânzare a produselor bancare care include consiliere video la distanţă. Platforma digitală, denumită Piraeus Liveshop, oferă posibilitatea clienţilor să acceseze credite de nevoi personale, carduri de credit şi să-şi deschidă conturi de salariu, cu serviciul gratuit de Internet Banking.
Soluţia este unică în România şi în Europa şi va fi dezvoltată suplimentar cu alte mijloace biometrice şi de voce, a spus directorul general Piraeus Bank România. Investiţia totală s-a ridicat la un milion de euro.