Clanul Falcă nu scapă din fălci Aeroportul Timişoara

În mare tăcere, ministrul Radu Berceanu continuă să preseze autorităţile locale şi judeţene din Timiş pentru a realiza fuziunea dintre Aeroportul Internaţional Timişoara şi aeroportul falimentar din Arad.

La numai două zile după ce preşedintele CJ Timiş anunţa că, după discuţiile cu Berceanu, proiectul se suspendă, ministerul, prin semnătura unui alt secretar de stat decât Eusebiu Pistru, sluga lui Falcă, cheamă la raport toate autorităţile din Timiş şi din Arad pentru crearea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat.

LOVITURĂ DE TEATRU
Ieri, Ministerul Transporturilor a anunţat oficial autorităţile locale şi judeţene din Timiş şi din Arad că proiectul privind înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat continuă şi convoacă o întâlnire pe această temă. Anunţul îl pune într-o poziţie penibilă pe preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, care anunţase că s-a renunţat la fuziune. Evident, nici această adresă nu este semnată de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, dar nu mai poartă nici semnătura mult contestatului secretar de stat din Arad Eusebiu Pistru, ci a unui alt secretar de stat, Marin Anton. Mesajul este adresat primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, primarului din Arad, Gheorghe Falcă, preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, omologului său din CJ Arad, Nicolae Ioţcu, directorului general de la Aeroportul Internaţional Timişoara, Dan Idolu, şi celui de la Aeroportul Arad, Dan Bălăcel.

SĂ SE REVIZUIASCĂ, DAR SĂ NU SE SCHIMBE NIMIC
Documentul precizează extrem de clar că nu s-a renunţat la fuziune, ci Ministerul Transporturilor, principalul acţionar al Aeroportului Timişoara, îşi continuă planurile, acestea fiind parte din programul de guvernare. Scrisoarea dă cu flit autorităţilor din cele două judeţe şi subliniază că fuziunea va avea loc cu sau fără voia acestora: "Întâlnirea are ca scop o analiză de principiu a modalităţilor de înfiinţare a acestei companii, în cadrul căreia pot eventual participa, ca şi acţionari, instituţiile pe care le conduceţi", menţionează misiva trimisă de secretarul de stat Marin Anton. Totuşi, singura instituţie care se poate opune fuziunii este Consiliul Judeţean Timiş, acesta având o hotărâre adoptată în iunie 2006, prin care consilierii şi-au exprimat acordul pentru a prelua 25% din acţiunile Aeroportului Intenaţional Timişoara, deţinute de Ministerul Transporturilor. Şi aici ceaţa portocalie este însă foarte deasă. Chiar a doua zi după ce CJ Timiş a adoptat hotărârea, acelaşi Radu Berceanu le-a trântit uşa în nas. Ministerul Transporturilor a emis un comunicat de presă care preciza clar: "Consiliul Judeţean Timiş nu poate prelua acţiuni la Aeroportul Internaţional Timişoara printr-o hotărâre de consiliu. Consiliul poate, eventual, să solicite transferarea de acţiuni, în nici un caz să îşi dea acordul pentru acceptarea unui pachet de acţiuni, care nici măcar nu a fost pus în discuţie. Ministrul Radu Berceanu nu a promis niciodată Consiliului Judeţean Timiş că va deţine un pachet de acţiuni al Aeroportului Internaţional Timişoara".

JOC DE GLEZNE PENTRU MILIOANE DE EURO
Conflictul dintre autorităţile arădene şi cele timişene a fost doar o perdea de fum care să acopere o înţelegere tacită pentru unificarea celor două aeroporturi sau, mai bine zis, pentru salvarea aeroportului arădean de la faliment. De  altfel, pedeliştii din Timiş, prin Consiliul Judeţean, nu sunt la prima încercare de a prelua acţiuni la Aeroportul Internaţional Timişoara. Primele încercări s-au făcut în perioada când pesedistul Dan Ioan Şipoş era preşedinte al CJ Timiş. Apoi, în 2006, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat acordul pentru preluarea de acţiuni, dar a existat o opoziţie fermă din partea fostului ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre. Ministrul Dobre a acuzat în mod direct autorităţile timişene că au interese imobiliare şi economice în zona de dezvoltare a aeroportului. Tot Dobre afirma că în spatele acestui lobby frenetic care s-a făcut ar sta o companie aeriană cu legături în spaţiul ex-sovietic, Carpatair, care deţine acum acţiuni la Aeroportul Arad şi a mai încercat preluarea de acţiuni şi la cel din Timişoara. Insistenţa pentru fuziunea celor două aeroporturi poate fi explicată şi prin zecile de milioane de euro necesare pentru infrastructura noii Companii Naţionale Aeroportuare Banat, o atracţie atât pentru deţinătorii de terenuri, cât şi pentru constructori. Astfel, o ipoteză interesantă a fost avansată de membrii din conducerea PNL Timiş. Aceştia au declarat că fuziunea amânată deocamdată ar viza construirea unei noi platforme. O locaţie ar fi în localitatea Şagu din judeţul Arad, iar o a doua în comuna timişeană Orţişoara, în localitatea Corneşti. Aici există o platformă naturală care ar fi potrivită pentru construirea de piste şi clădiri pentru un nou aeroport. Terenul aparţine unui om de afaceri timişorean care şi-a mai manifestat interesul pentru construirea unui aeroport.

FALCĂ ÎI DĂ O PALMĂ LUI OSTAFICIUC PRIN CL ARAD
Consilierii locali din Arad au votat ieri, într-o şedinţă extraordinară, proiectul privind acordul de principiu pentru intrarea Primăriei Arad în acţionariatul Companiei Aeroportuare Banat, care ar putea fi înfiinţată prin fuziunea aeroporturilor din Arad şi Timişoara. La şedinţă au fost prezenţi 15 consilieri din 23, iar votul pentru proiect a fost unanim. Cu toate că primarul arădean, Gheorghe Falcă, declara  recent că primăria vrea să se retragă din acest proiect pentru a arăta că nu are "interese ascunse", cum a fost acuzată de lideri politici din Timişoara, proiectul a fost votat chiar la propunerea edilului-şef al Aradului. Falcă a motivat că între timp de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a sosit o invitaţie privind participarea la discuţii pentru înfiinţarea companiei aeroportuare. Acum două zile, preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, declara că "ministrul Radu Berceanu a confirmat că nu se întâmplă nici o modificare în conducerea aeroportului şi ministerul rămâne acţionar. Din punctul meu de vedere, lucrurile s-au clarificat. Am informaţii că joi (ieri - n.r.) Consiliul Local Arad va refuza intrarea în Compania Aeroportuară Banat".

Arădenii au aruncat banii pe fereastră
În aprilie 2008, autorităţile arădene au mimat o majorare de capital la aeroportul din oraş, sub pretextul realizării de investiţii. Preţul de ofertă în vederea majorării capitalului social la SC Aeroportul Arad SA, prin aport de capital privat, a fost stabilit la 50 de lei pentru o acţiune, iar numărul de acţiuni care urmau să fie emise era de 534.742 de lei, rezultând o valoare totală a pachetului de 26.737.100 de lei. Consiliul Judeţean Arad a aprobat efectuarea unui studiu de oportunitate pentru a stabili metoda de privatizare a aeroportului. Socie-tatea germană Symbios GmbH, cea care a adjudecat procedura, a elaborat un studiu cu oportunitate prin care s-a propus o împărţire a acţionariatului în trei mari părţi: Consiliul Judeţean Arad, Primăria municipiului Arad şi operatori aerieni. În realitate, s-a întâmplat cu totul altfel. "Aeroportul datează din 1936, de când s-a finalizat construcţia actualei aerogări, iar pista din 1953. Pentru a putea face faţă la numărul de pasageri care este în continuă creştere... este nevoie permanentă de fonduri", se arată în raportul întocmit de Symbios GmbH. Firma care a efectuat studiul de oportunitate a mai menţionat că au apărut noi nevoi de investiţii costisitoare, pentru care este nevoie de sume importante de bani. Obiectivele minime pentru dezvoltarea aeroportului erau lucrări asupra extinderii pistei de aterizare până la 2.500 de metri liniari şi repararea suprafeţei de pistă până la sfârşitul anului 2008 şi până la 3.000 de metri până la sfârşitul anului 2011. Evident, întregul plan de dezvoltare a rămas doar la stadiul de proiect, singurii câştigători fiind nemţii de la Symbios GmbH, care au încasat banii pentru studiul de oportunitate.