Cele mai mari 10 companii de comerț cu amănuntul din România au raportat pe anul trecut afaceri de aproape 65 miliarde de lei. Forța de muncă utilizată de acestea înglobează puțin peste 80.000 de persoane, cifra de afaceri per angajat mergând până la 1,7 milioane de lei, nivel înregistrat de firma cu salariații cei mai productivi. Marja medie a profitabilității, conform cifrelor raportate la Finanțe, este de 3%, iar sindicaliștii din industria alimentară spun că retailerii includ la bugetul de cheltuieli costuri pe care le suportă de fapt producătorii. Astfel, jocul negocierilor la raft face ca marfa să aibă în magazin un preț cu 30% mai mare decât la poarta fabricii și să fie, de multe ori, mai scumpă decât cea importată.

Companiile de retail din Top 10 au realizat în 2019 o cifră de afaceri totală netă de 64,8 miliarde de lei și un profit net de aproape 2 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Numărul total al angajaților acestor firme se ridică la 80.239. Astfel, raportul dintre profit și cifra de afaceri (marja profitabilității) a fost în 2019 de 3,08%, la nivelul celor 10 lanțuri comerciale. În același timp, un angajat a generat, în medie, afaceri de peste 800.000 de lei.

Kaufland, lider în clasament

Cel mai mare volum de business îl înregistrează compania germană Kaufland, circa 11,9 miliarde de lei cifră de afaceri. Aceasta se clasează pe primul loc și la marja profitabilității, cu 7,14%, iar la raportul dintre afaceri și numărul de angajați se situează abia pe a treia poziție în Top 10, cu 950.000 de lei în medie pentru fiecare din cei aproape 12.500 de angajați.

Eternul secund: Lidl

A doua firmă, din punctul de vedere al vânzărilor, este tot una germană, Lidl. Aceasta ocupă locul secund și la raportul dintre profit și cifra de afaceri, cu 5,03%, precum și la cel dintre afaceri și numărul salariaților (1,3 milioane de lei). Francezii de la Carrefour încheie podiumul afacerilor, cu aproximativ 8,2 miliarde de lei. Ei se află pe locul al treilea și la dimensiunea personalului, cu 10.200 angajați care generează în medie vânzări de circa 800.000 de lei.

Profi în expansiune

Cei mai mulți salariați, aproape 16.300, îi are Profi, lanțul de supermarketuri și magazine de proximitate operat de grupul belgian Louis Delhaize. Profi a încheiat anul trecut cu o pierdere de peste 35,6 milioane de lei, în contextul în care își extinde activitatea. A deschis anul trecut peste 200 de noi unități și intenționează să ajungă la 2.400 în 2025, de la circa 1.200, câte deține în prezent. Cifra de afaceri per angajat este cea mai mică din top, sub 450.000 de lei.

Personal premium la Metro

Mega Image, lanțul de retail operat de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, are a cincea cifră de afaceri, 6,6 miliarde de lei, pe care a obținut-o cu circa 8.800 de angajați, realizând o profitabilitate de 4,1%. Cea mai productivă forță de muncă se află la Metro, unde afacerile raportate la numărul angajaților se ridică la 1,7 milioane de lei. Retailerul german tip cash & carry ocupă abia locul 6 la vânzări, cu o cifră de afaceri de 5,8 miliarde de lei, marja de profit fiind de 1,6%.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

67.257 de lei afaceri generează lunar un angajat din comerț, de 14 ori mai mult decât salariul mediu brut pe ramură, de 4.645 lei.

Lanțurile de spermarketuri și hipermarketuri sunt utile din punctul de vedere al unui comerț civilizat. Clientul găsește toate produsele de care are nevoie, nu mai trebuie să piardă timpul prin mai multe magazine. Dar foarte greu un producător reușește să își expună marfa la și să o vândă în condiții avantajoase.

Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta

 

Retailerii protejează industria din țările lor

Lanțurile comerciale impun producătorilor, prin contracte, anumite taxe, care conduc la creșterea prețului de vânzare cu amănuntul, a declarat pentru Jurnalul Dragoș Frumosu, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară - Sindalimenta. „De exemplu, plătești în plus pentru că îți oferă un raft mai la vedere sau îți trec produsele într-o revistă de promovare. Acești bani ajung în bugetele de marketing ale retailerilor, deci pleacă în țările companiilor-mamă și nu se mai regăsesc în profiturile declarate. Astfel, ei pot face dovada certă a unui adaos mic”, a arătat liderul sindical. Potrivit acestuia, prețul în magazin este cu 30% mai mare decât cel de la poarta fabricii, deși adaosul reprezintă numai 1-2%, restul fiind taxele impuse producătorilor de către retaileri. În aceste condiții, profitul real al producătorului atinge maximum 4-5%. Frumosu a punctat că în numeroase cazuri, marfurile importate costă mai puțin decât cele de fabricație internă, „deși în țările dezvoltate, prețurile la utilități sunt aproximativ similare celor din România, iar salariile, de 4-5 ori mai mari, la acestea adăugându-se și costurile de transport”. În opinia președintelui Sindalimenta, „companiile occidentale merg pe formula de a proteja producția din țările lor”.

Top 10 retaileri după criteriul cifrei de afaceri

                                                                                                                                         Sursa: MFP