Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei luni de activitate, doi preşedinţi, invitaţii la audieri care au fost ignorate sau au rămas fără răspuns şi un raport care e departe de finalizare. Cam acesta este bilanţul pe scurt al Comisiei Nana înfiinţată cu mare chin de Parlament pentru a ancheta modul în care fiica cea mare a preşedintelui, Ioana Băsescu, a achiziţionat 290 de hectare de teren agricol. Ieri, Comisia Nana a obţinut prelungirea cu 60 de zile termenul până la care trebuie să depună raportul cu concluziile care se desprind în urma audierilor şi analizelor documentelor obţinute.
Jurnalul Naţional a publicat schema de mai jos în data de 19 noiembrie 2013 într-un articol care demonstra încrengătura de interese din jurul “Fermei Preşedintelui”. Ioana Băsescu a fost ajutată de Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial la acel moment, să găsească, să cumpere şi să înregistreze terenul de la Nana. Rădulescu a fost chemat de cinci ori la audieri şi tot de atâtea ori a refuzat să se prezinte. Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii şi director al staţiunii de cercetare pentru plante aromatice de la Fundulea, este singurul care 154145s-a prezentat la Comisie. 
Familia Bertola, administratorii Befrige SRL firma de la care Ioana Băsescu a cumpărat terenul, a anunţat din Italia că nu se implică într-un scandal politic. Liuba Alexandrescu, notarul care a autentificat toate tranzacţiile de terenuri cumpărate de Berfige SRL pentru a fi revândute Ioanei Băsescu, nu s-a prezentat nici ea la audieri, deşi a fost invitată. Liuba face legătura cea mai trainică aripă a afacerilor de la Cotroceni, prin Bebe Ionescu, cuscrul lui Traian Băsescu. El este martor de mai bine de un an în dosarul fraudei de 85 de milioane de euro de la BRD dată cu ajutorul contractelor şi garanţiilor false autentificate de aceeaşi Liuba Alexandrescu.
Acelaşi Bebe Ionescu face legătura cu Clubul Monaco, rezindeţă pentru familia Bertola, de la care Ioana Băsescu a cumpărat Ferma Preşedintelui. Jurnalul Naţional a descoperit că italieni Mara şi Fioravante Bertola au domiciliul în Monaco în aceeaşi clădire cu un Zoltan Boszormeny, fostul patron al Luxten, administrată de acelaşi omniprezent “don' Bebe”, firma care a angajat-o pe Elena Băsescu.
60 de zile de prelungiri
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au hotărât, ieri, prelungirea termenului de depunere a raportului pentru Comisia Nana cu 60 de zile. Comisia ar fi trebuit să depună raportul în data de 24 martie dar parlamentarii s-au lovit de o serie de probleme şi nu au reuşit să se încadreze în termenele asumate. Adrian Rădulescu şi notarul Liuba Alexandrescu nu s-au prezentat la audieri iar Tudoriţa Nicolae, cea care a declarat că ştie că Adrian Rădulescu a fost cel care a înregistrat în registrul agricol Ferma preşedintelui, a spus Comisiei că nu poate furniza documentele din care să se reconstruiască drepturile de proprietate a terenurilor din comuna Nana. Acestea au ars într-un incendiu care a avut loc în urmă cu câţiva ani. O altă întârziere a fost cauzată de ruperea USL şi numirea lui Eugen Nicolicea în funcţia de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul.
Comisia şi-a putut relua lucrările de abia după ce senatorul PSD Mihai-Viorel Fifor, a fost desemnat preşedinte.
În lipsa unor documente relevante de la primăria Nana, membrii comisiei încearcă să reconsituie parcursul tranzacţiilor cu terenuri analizând documentele depuse de celelalte instituţii ale statului. Dealtfel, Fifor a solicitat încadrarea unui expert imobiliar de către Parlament. Comisia trebuie să analizeze cărţile funciare din 1985 până în prezent, tabelul cu persoanele care au fost puse în posesie (prin constituire sau reconstituire), protocoalele de predare-primire dintre ADS şi Comisia Locală de fond funciar, inventarierea şi lucrarea de cadastru pe UAT Nana, hărţi, planşe, transferuri de persoane puse în posesie între localităţile Nana şi Fundulea. De abia după analizarea tuturor acestor documente, Comisia Nana va trage concluziile, care vor fi cuprinse în raportul ce va fi prezentat plenului Parlamentului.
Planuri mari, realizări puţine
Comisia Nana a întâmpinat probleme încă de la momentul în care s-a vorbit despre înfiinţarea acesteia. Liberalii, prin vocea lui Crin Antonescu, s-au opus iniţial formării acestei comisii motivând că au aflat de înfiinţarea ei nu în cadrul USL ci în urma declaraţiilor premierului Victor Ponta. Asta deşi la discuţiile care s-au purtat în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, au fost prezenţi trei foşti miniştri liberali Radu Stroe, Mariana Câmpeanu şi Daniel Chiţoiu iar premierul Ponta spunea că a discutat telefonic despre acest subiect cu Crin Antonescu.
Pe 10 decembrie, 20 de zile mai târziu şi multe acuzaţii aruncate de ambele părţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a decis înfiinţarea Comisiei Nana. Preşedintele Comisiei a fost ales Eugen Nicolicea, iar ca membrii au fost desemnaţi social-democraţii Gabriela Firea, Mihai Vifor, şerban Nicloae, Adrian Solomon şi Ioan Adam, liberalii Mircea Dobra, Iulian Dumitrescu, Costel Alexe, Ioan Cupşa, conservatorul Vicenţiu Mircea Irimie, de la PP-DD, Teiu Păunescu şi udemeristul Tanckos Barna. PDL şI minorităţile naţionale nu şi-au desemnat membri în această comisie.
La început, membrii comisiei îşi propseseră să facă un exerciţiu de transparenţă nemaîntâlnit până în acel moment: toate documentele publice primite în urma audierilor ar fi trebuit să apară on-line pe un site al comisiei. Tot acolo, cetăţenii care aveau informaţii despre tranzacţiile de la Nana ar fi trebuit să poată furniza datele pe care le deţin şi să se programeze pentru audieri. Minunea a ţinut doar o săptămână, după care Nicolicea a anunţat că membrii comisiei au hotărât ca “informaţiile din cadrul comisiei să nu fie dezvăluite public până nu vom face nişte concluzii finale, un raport final”. Cu o aşa strategie de comunicare, singurele informaţii despre ceea ce s-a întâmplat la comisie au fost obţinute în urma declaraţiilor date presei de către cei audiaţi.
