Comisia Europeană face PAC şi România pierde 200 mil. euro

România ocupă locul 6 în UE la fondurile acordate prin Politica Agricolă Comună (PAC) în perioada 2021 – 2027, înaintea unor state precum Danemarca, Irlanda sau Olanda. O analiză recentă semnalează însă că pierdem mulţi bani din cauza modului de calcul al pachetelor financiare, dar şi a suprafeţei totale luate în considerare la determinarea sumelor.

România ar putea să primească, în viitorul  Cadru Financiar Multianual (CFM), aproximativ 20,5 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde alocate Pilonului I (din care 13,3 miliarde de euro plăți directe și 363 milioane de euro pentru sectorul vitivinicol și sectorul apiculturii) și 6,7 miliarde destinați Pilonului II - Dezvoltare rurală. Astfel, ţara noastră va fi a şasea din Uniunea Europeană (după Franța, Spania, Germania, Italia și Polonia) ca nivel al cuantumului total al alocărilor pentru PAC, se arată în studiul "Cadrul Financiar Multianual post-2020: riscuri şi oportunităţi pentru România", realizat de Institutul European din România (IER).

Minus  67 mil. euro în doi ani

În ceea ce privește componentele PAC, România își menține o poziţie de top la alocările din Pilonul II - Dezvoltare rurală, cu 6,7 miliarde de euro, dar acest clasament va fi dominat de Polonia de această dată, cu 9,2 miliarde de euro. În CFM 2014 - 2020, România are alocate pentru PAC fonduri de aproximativ 20,7 miliarde de euro, din care 12,7 miliarde de euro alocate Pilonului I (12,4 miliarde de euro plăți directe și 333 milioane de euro pentru sectorul vitivinicol) și 8 miliarde de euro destinați Pilonului II.

 “Considerăm că pentru statele membre, pentru care cuantumul mediu la hectar, plăți directe, este sub media UE-27, anvelopele (pachetele) financiare inițiale nu ar trebui să fie calculate prin reducerea cu 3,9% a plafonului din anul 2020”, spun autorii analizei. România ar pierde astfel în primii doi ani ai viitorului exerciţi financiar circa 47 milioane de euro în 2021 și 20 milioane de euro în 2022 față de 2019/2020, perioadă în care “fermierii români sunt net dezavantajați față de alți fermieri din statele membre”, indică studiul citat.

Impact bugetar negativ

Un impact bugetar negativ asupra alocărilor PAC aferente României în perioada următoare îl poate avea metoda de calcul a suprafeței agricole sau mai precis, anul de referință la care se raportează această, relevă reprezentanţii IER. La nivelul anului 2016, suprafața agricolă a României este evaluată ca fiind de 9,4 hectare, dar estimările mai recente plasează suprafața totală la nivel de 9,7 hectare. “Dacă nu se iau în calcul cele mai recente evaluări, riscăm să pierdem aproximativ 200 milioane euro din alocările bugetare PAC în CFM 2021 – 2027”, menţionează analiza.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

În 2021-2027, la Pilonul I (viticultură, apicultură, plăţi directe), România este devansată ușor de Grecia, cu aproximativ 14 miliarde de euro, față de aproximativ 13 miliarde de euro alocați României în această etapă.