Complexe energetice

Pentru bolile cronice ale economiei romanesti - subventii, arierate, distorsionarea concurentei - exista un singur tratament: privatizarea sectorului energetic. Un tratament de soc, pe care Guvernul pare ca s-a decis in sfarsit sa-l aplice.

Nu se pune problema de disponibilizari. Investitiile care vor fi realizate vor genera noi locuri de munca"
Dan Ioan Popescu ministrul Economiei si Comertului

Vor fi concediati 8.000 de mineri din Oltenia. Complexele energetice nu trebuie sa lase pe dinafara exploatari ale CNLO"
Marin Condescu lider sindical, Compania Lignitului Oltenia

La inceput de mandat, in 2001, s-a anuntat ca privatizarea va incepe cu distributia. S-a crezut ca aici sunt mai usor de atras investitorii cu perspectiva unor castiguri imediate, dar procesul este inca abia la inceput. Inca nu s-a semnat nici un contract ferm de vanzare-cumparare. Acum, in 2004, Ministerul Economiei si Comertului incearca la celalalt capat al filierei, care se afla in minele si carierele de carbune. Noua strategie a fost aprobata de Guvern prin Hotararea 653/2003.

MOTIVATIA. Privatizarea productiei si a distribut iei de energie afecteaza colosi economici ca produca torii de energie sau companiile miniere. Acolo se acumuleaza, de ani intregi, datoriile in lant neplatite in intreaga economie. Numai Compania Nationala a Lignitului Oltenia si Termoelectrica aveau, la inceputul iernii, datorii de 30.000 de miliarde de lei la bugetul de stat si alte 45.000 de miliarde la bugetul asigurarilor sociale.

OBSERVATII. In octombrie 2003, dupa ultima evaluare a acordului stand-by cu FMI finalizat anul trecut, directorul-adjunct Anne Krueger consemna: "Pentru a relua procesul de reducere semnificativa a pierderilor in sectorul energetic, autoritatile sunt hotarate (...) sa asigure ajustarea trimestriala a altor preturi la energie, pentru mentinerea acestora la nivelul de recuperare a costului". In raportul de tara al Comisiei Europene, o luna mai tarziu, s-a mentionat de asemnea ca "pretul curentului a crescut, dar sunt necesari noi pasi in aceasta directie, pentru acoperirea completa a costurilor (inclusiv a celor de mediu si a investitiilor pe termen lung). Dupa spargerea companiei de stat Termoelectrica in cinci entitati, nu s-a mai facut nici o reforma semnificativa. Este un domeniu asupra caruia Romania trebuie sa-si concentreze atentia. S-au facut unele progrese numai in sensul privatizarii distributiei".

PREGATIRILE. HG 653/2003 stabileste strategia restructurarii in sectorul energetic, pas necesar inainte de privatizare. Altfel, nici un investitor serios nu si-ar bloca banii intr-o afacere unde ar depinde apoi de stat intr-o masura hotaratoare. Ideea este sa se creeze intreprinderi viabile, curatate financiar si potential profitabile. Pare logic ca o astfel de structura sa grupeze, in jurul unei centrale termoelectrice, exploatarile miniere care o alimenteaza cu materia prima - carbunele. Primele alese au fost centralele de la Turceni, Rovinari si Craiova-Isalnita. Puterea instalata in aceste complexe energetice este de 4.230 MW, ceea ce reprezinta 44% din puterea detinuta in prezent de Termoelectrica si 33% din puterea instalata in sistemul energetic national.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

Solutii de rezolvare a problemei
Varianta ingropata
La inceput, s-a discutat despre cinci complexe: Govora, Rovinari, Turceni, Craiova si Halanga. Centralele ar fi urmat sa imparta tot ce inseamna CNLO. Cifrele ar fi aratat asa:
- centrala Govora plus carierele Berbesti si Oltetu - aproape 1.900 de angajati ar fi produs 2,5 anual milioane tone de carbune, desi ar fi nevoie doar de 1,8 milioane de tone. Costul carbunelui ar fi de 260.000 de lei/Gcal (toate preturile sunt estimate la nivelul trimestrului IV din 2003. Pretul de referinta national, la care energia este livrata utilizatorilor, este de 800.000 de lei/Gcal).
- centrala Rovinari, cu propria cariera si cele de la Rosia si Tismana - peste 4.500 de angajati, productie de 11 milioane tone, consum 7,1 milioane, la 212.000 lei/Gcal. Centrala produce acum energie electrica la 28,75 USD/MWh.
- centrala Turceni, cu mina Dragotesti si carierele de la Jilt si Pesteana - 4.135 de angajati, productie 5,8 milioane tone, la 285.000 lei/Gcal. Consum 9,4 milioane. Ar fi trebuit sa mai ia carbune de la altii. Centrala produce in prezent la 35 USD/MWh.
- centrala Craiova, cu mina Albeni, carierele Lupoaia, Rosiuta si Seciuri si exploatarea de suprafata Motru - 4.400 de angajati, productie 6 milioane de tone la 400.000 lei/Gcal, consum sub 3,5 milioane, pret actual peste 40 USD/MWh.
- centrala Halanga cu mina Zegujani si cariera Husnicioara - sub 1.400 de angajat i, productie 1,7 milioane de tone, consum 3 milioane de tone, 287.000 lei/Gcal

Minerii vor totul
O varianta sustinuta de Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia ar fi fost exact opusul celei dintai. In loc de mai multe complexe, s-ar fi creat o Companie Nationala a Lignitului si Electricitatii Oltenia, care ar fi luat de la Termoelectrica doar centralele Turceni, Rovinari si Isalnita. Serviciile pentru toata structura ar fi fost comune, iar CNLEO ar fi avut doua diviziuni - miniera, cu directiile Subteran si Cariere, respectiv energetica.
- Costul carbunelui ar fi mediu, acelasi pentru toate centralele - 239.000 lei/Gcal.
- Cantitatea de carbune livrata ar fi adaptata la necesar, intre 17,5 si 30 de milioane de tone.
- 1,6 milioane de tone de carbune ar putea fi livrate centralelor

Solutia oficiala
Varianta ingropata Precizam ca aceasta varianta nu a fost facuta publica oficial. De aceea si datele de care dispunem sunt incomplete.
- Complexul format din centrala Turceni cu exploatarile de la Jilt si mina Dragotesti ar produce 4,3 milioane de tone de carbune la 285.000 de lei/Gcal, fata de un necesar de peste 9,3 milioane tone.
- Rovinari cu exploatarea proprie ar avea asigurate 6 milioane t de carbune la 212.000 lei/Gcal, dar ar avea nevoie de peste 7 milioane tone.
- Craiova cu cariera Seciuri ar dispune de numai 0,5 milioane de tone de carbune, la un pret foarte redus.
- din CNLO ar ramane doar o societate cu opt exploatari subterane si de suprafata, care ar produce 16-18 milioane de tone de carbune la un pret mediu de 350.000 de lei/Gcal.

MEC a gasit investitori
Ideea complexelor energetice "reprezinta o revolut ie in sistemul energetic romanesc. Totodata, este singura sansa a energeticii noastre de a deveni competitiva in perspectiva aderarii. Romania poate si trebuie sa joace un rol important in aceasta parte a Europei", declara ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, la lansarea programului, la sfarsitul anului trecut. Cu ce costuri? CNLO are in prezent 16.000 de angajati. Ministrul a declarat ferm: "Nu se pune problema de disponibilizari. Nu concep ideea de restructurare prin disponibilizare. Vor fi locuri de munca in grupuri energetice noi, iar investitiile care vor fi realizate vor genera noi locuri de munca".
Cu toate acestea, liderul sindical Marin Condescu aprecia, la inceputul anului, ca reorganizarea in complexe energetice ar lasa 8.000 de oameni fara locuri de munca. El a declarat ca prima varianta, cea cu cinci complexe, a fost abandonata in urma argumentelor sindicalistilor: "Am ingropat-o inca din decembrie". Pentru a aprecia cele trei variante sunt necesare cateva precizari despre fiecare.
PRIMA: - in Polonia, o reorganizare similara a dus la faliment in 6 luni - un studiu finantat de USAID - agentie economica a SUA - arata ca s-ar pierde 6.000 pana la 8.000 de locuri de munca in minerit - impartirea resurselor de carbune intre complexe este neechilibrata - pretul mediu al energiei electrice ar creste cu circa 25%.
A DOUA: - datoriile Termoelectrica ar ramane in sarcina statului - costul de productie a energiei ar scadea la circa 30 USD/MWh - ar exista o raspundere unica pentru protectia mediului, capitol deficitar in perspectiva aderarii la UE.
A TREIA: - MEC a gasit poten- tiali investitori - zece au depus deja, in ianuarie, scrisori de intent ie pentru Rovinari, noua pentru Turceni si sapte pentru Craiova - prezenta printre alte nume mari a BERD si Banca Mondiala arata ca acestea sunt dispuse sa cofinanteze eforturile unui investitor strategic - disponibilizarile ar afecta circa 1.000 de salariati, pentru care nu exista programe de protectie - s-ar putea reveni destul de usor la structura initiala, daca privatizarea esueaza. MARIUS HOSU