Concediu fără plată sau salariu redus

Rectificarea adoptată sâmbătă de Guvern îi lasă pe bugetari cu venituri mai mici. Fiecare minister va decide, împreună cu angajaţii, modalitatea ajustării cheltuielilor cu personalul, având la dispoziţie acordarea de zile libere, reducerea programului de lucru sau micşorarea temporară a salariului. Aceeaşi Mărie cu altă pălărie.

Reducerea cheltuielilor cu personalul din sistemul public a fost inclusă în Ordonanţa privind rectificarea bugetară, adoptată sâmbătă de Executiv, în ciuda protestelor şi a ameninţărilor cu procese venite din partea sindicatelor. "Am găsit, cred, soluţia legală: în primul rând, vom lua măsuri cu caracter temporar, va fi o măsură cu caracter temporar, generată de criză. În al doilea rând, în urma discuţiilor cu angajaţii, ei pot să-şi ia zile libere sau o combinaţie de zile libere, cu reducerea programului de lucru, sau dacă există şi alte măsuri de ajustare a cheltuielilor, cu salariile, rămâne ca fiecare ordonator de credite, şef de instituţie, împreună cu salariaţii să ia această măsură", a anunţat Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea pe un proiect de Lege care să prevadă negru pe alb că ordonatorii principali de credite pot decide dacă îşi trimit angajaţii zece zile în concediu fără plată în intervalul septembrie - noiembrie sau le reduc programul de lucru sau salariul. Cele zece zile de concediu fără plată în sistemul bugetar se traduc într-o economie de 1,5 miliarde de lei la buget, potrivit Finanţelor.

SACRIFICIU DE DRAGUL IMAGINII... PARDON, BUGETULUI
Pentru a le închide gura bugetarilor şi a-i face să înghită mai uşor pastila amară a scăderii veniturilor, Cabinetul Boc a anunţat că fiecare dintre miniştrii renunţă voluntar la 20% din salariul net care i se cuvine, făcând o economie la bugetul de stat de aproximativ 95.000 lei, până la sfârşitul anului. Primul-ministru şi vicepremierul vor renunţa voluntar la aproximativ 1.200 lei/lună din salariul net, iar miniştrii, secretarul general al Guvernului, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul şi şeful Departamentului pentru Afaceri Europene vor renunţa la aproximativ 1.100 lei/lună. Numai că, spre deosebire de marea masă a bugetarilor, miniştrii nu depind de salariul de la stat, nu trebuie să-şi întreţină familia din aceşti bani, marea majoritate fiind oameni bogaţi şi foarte bogaţi.

"Contracţia economică a fost mult mai severă decât proiecţiile făcute de Guvern şi de FMI", a declarat Pogea. Guvernul anticipează o scădere mai mare a PIB, la valori cuprinse între 8% - 8,5%. "Estimările care au stat la baza rectificării sunt următoarele: PIB pentru 2009, în preţuri curente, va fi de circa 497,3 miliarde de lei; rata de creştere reală a PIB, în noul cadru ajustat, 8,46%; inflaţia, 4,3%. Deficitul bugetar se va situa la circa 7,3% din PIB, faţă 4,6% cât a fost în varianta iniţială", a spus Pogea. Veniturile bugetare sunt estimate să scadă cu 17,4 miliarde lei în 2009, din cauza scăderii încasărilor din TVA cu circa patru miliarde lei, a CAS cu 5,29 miliarde lei, a veniturilor nefiscale cu 4,19 miliarde lei, în timp ce tragerile din fondurile europene postaderare sunt estimate în scădere cu 550 milioane lei.

CINE CĂŞTIGĂ, CINE PIERDE
Prin rectificare toate cheltuielile bugetului general consolidat au fost diminuate cu 5,25 miliarde lei (1,1% din PIB), în timp ce cheltuielile bugetului de stat au fost majorate cu cinci miliarde lei, cele ale bugetului de asigurări sociale cu 487 milioane lei, iar cele ale bugetului de şomaj cu 895 milioane lei. Fondurile alocate investiţiilor publice au crescut cu 900 milioane de lei: 500 milioane lei pentru infrastructură rutieră, 400 milioane de lei pentru infrastructură locală (drumuri judeţene şi şcoli).

Plafonul de garanţii publice a crescut cu 400 milioane de euro, bani utilizaţi cu predilecţie pentru asigurarea cofinanţării proiectelor din fonduri europene şi fonduri externe rambursabile. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a primit 303 milioane lei pentru sistemul integrat de securizare a frontierei de stat. În vederea reducerii arieratelor, au fost alocate 365 milioane lei pentru CFR Călători, pentru plata datoriilor către furnizorii de utilităţi şi alţi agenţi economici şi 330 milioane lei către bugetele locale, pentru plata facturilor la utilităţi.

Reducerile de fonduri pentru ministere se ridică la 1,4 miliarde lei, cu diminuări de alocaţii la Ministerul Dezvoltării şi Locuinţei (un minus de 347 milioane lei), Ministerul Educaţiei (-154 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice (-205 milioane lei), Ministerul Sănătăţii (-113 milioane lei), Ministerul Mediului (-108 milioane lei), Ministerul Tineretului şi Sportului (-78 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor (-43 de milioane lei), Ministerul Turismului (-30 milioane lei), SGG (-66 milioane lei), alţi ordonatori de credite ai bugetului de stat (-151 milioane lei).