Topul celor mai scumpe utilităţi publice din ţară

Municipiul ideal unde s-ar trăi cel mai bine în România, din punctul de vedere al confortului urban, ar fi un mix între Bucureşti, Botoşani, Alexandria, Bacău, Arad şi Târgu Jiu. Dacă ai locui în Bucureşti, ai avea cel mai ieftin transport public din ţară (1,3 lei/călătorie), în Bacău ai beneficia de cea mai ieftină energie termică (124,87 lei/Gcal) la Botoşani ai avea cele mai mici pierderi pe reţeaua de alimentare cu apă (4%), iar în Alexandria ai avea cele mai mici pierderi în reţeaua de termoficare (12%). Şi dacă ai mai putea plăti serviciul de salubrizare ca la Arad (3,83 lei/persoană), iar cel de apă ca la Târgu Jiu (2,42 lei/mc), ai putea spune că România este o ţară aproape perfectă.

Serviciile de utilitate publică se află în topul reclamaţiilor, iar costul lor este una din marile probleme ale românilor. Le înghit din ce în ce mai mult din venituri pentru că furnizorii s-au învăţat, cu complicitatea tacită a autorităţilor, să umfle tarifele pentru a-şi acoperi ineficienţa. Dacă vorbim despre energia termică, pierderile sar, în multe cazuri, şi de 50%, iar în ceea ce priveşte reţelele de apă vorbim de pierderi care, în medie, sunt de peste 25%.

Termoficarea, cu un picior în groapă

Problema termoficării nu este de ieri, de azi. Lipsa cronică a investiţiilor a transformat sistemul într-unul ineficient din care tot mai mulţi clienţi aleg să evadeze. Cele mai scumpe tarife ale gigacaloriei le găsim la Arad (290 lei), Alexandria (287,81 lei), Sibiu (265,34 lei) şi Iaşi (265 lei), potrivit platformei on-line “Plătesc taxe - merit servicii de calitate!” realizată de Institutul pentru Politici Publice. Dacă vorbim însă despre pierderile din reţea, oraşele reşedinţă de judeţ care stau cel mai prost la acest capitol sunt Braşov (61%), Târgu Mureş (55%), Călăraşi (51%) şi Deva (46%). Alexandria, cu 12%, şi Tulcea, cu 13%, au cele mai mici pierderi, dar norocoşi se pot considera şi locuitorii din Craiova, Turnu Severin, Vaslui sau Sibiu, unde pierderile în reţeaua de termoficare variază între 23 şi 28%. Mai trebuie spus că în foarte multe oraşe acest serviciu a fost lichidat din lipsă de clienţi.

Capitala, devansată de multe oraşe

Oricât ar părea de surprinzător, Bucureştiul, oraşul cel mai dezvoltat al României, nu oferă tuturor locuitorilor săi acces la reţeaua de alimentare cu apă. Cu un grad de acces de 98%, Capitala este devansată de foarte multe oraşe în care reţelele de apă au un grad de acoperire de 100 sau 99%. Vorbim despre oraşe precum Timişoara, Piatra-Neamţ, Petroşani, Tulcea, Brăila sau Slobozia. La egalitate cu Bucureştiul se poziţionează Braşov, Sibiu, Deva şi Târgu Mureş. Reşedinţele de judeţ cu cea mai slab dezvoltată infrastructură de apă sunt Galaţi (22%), Reşiţa (28%) şi Craiova (40%), în condiţiile în care restul reşedinţelor de judeţ sar de 90%. În privinţa pierderilor în reţea, cele mai mari se înregistrează la Piatra-Neamţ (66%), Braşov, Slobozia (58%) şi Arad (55%). Pentru accesul la reţeaua de alimentare cu apă cei mai puţini bani îi scot din buzunar locuitorii din Târgu Jiu (2,42 lei/metru cub de apă), Cluj-Napoca (2,63 lei/mc) şi Baia Mare (2,66 lei/mc), iar la extrema cealaltă sunt nemţenii şi gălăţenii (4,41 lei/mc), locuitorii Devei (4,10 lei/mc) şi bucureştenii (4 lei/mc).

Bucureştenii se plimbă cel mai ieftin

Costul unei călătorii cu transportul în comun de suprafaţă este în Bucureşti 1,3 lei, acesta fiind cel mai ieftin din ţară. Preţuri sub media naţională, care este de 2 lei, mai au companiile de transport  din oraşele Baia Mare (1,35 lei), Galaţi, Sibiu şi Brăila (1,5 lei), Deva (1,6 lei) şi Focşani (1,8 lei). Peste media naţională se află doar Turnu Severin, unde o călătorie cu transportul în comun costă 2,5 lei.

Străzi lăsate în beznă

În oraşe, iluminatul stradal face parte din serviciile de bază pe care primăriile sau distribuitorii de energie sunt obligaţi să le asigure. Obligativitatea funcţionează mai mult pe hârtie pentru că doar ceva mai mult de un sfert din reşedinţele de judeţ sunt acoperite integral de reţelele de iluminat. Nici măcar Bucureştiul nu asigură pentru toţi locuitorii săi acest serviciu, gradul de acoperire fiind de numai 85%. Cele mai slab dezvoltate reţele le întâlnim în oraşele Călăraşi (61%,) Slatina (69,9), Focşani (71%) şi Zalău (73%).

0,33 lei/locuitor/an este cel mai mic cost din ţară la iluminatul public şi se înregistrează la Tulcea

Top 5 cele mai scumpe tarife de salubrizare (lei/persoană)

Sibiu        11

Timişoara        10,5

Braşov     9,06

Giurgiu    9

Focşani    9