Creditul imobiliar va rămâne blocat

Creditele cu buletinul, împrumuturile pentru locuinţe, leasingul pentru maşini nu vor fi deblocate după semnarea acordului cu FMI.

În schimb, firmele vor reuşi să se împrumute mai uşor şi mai ieftin de la bănci.

Împrumutul pentru "zone cu bubble-uri", adică umflate artificial, va rămâne blocat, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a mai precizat că nici creditul cu buletinul şi nici leasingul nu vor fi deblocate, "pentru că nici nu ar fi bine". Guvernatorul a explicat că pe partea de credite cu buletinul, de exemplu, este o listă de persoane care nu există (au murit sau au plecat din ţară) şi BNR se confruntă cu probleme la una-două bănci.

El a menţionat că de la ritmuri de creştere anuale de 50%-60%, nesănătoase, sectorul de creditare va reveni pe cifre mai rezonabile. Un avans al sectorului creditării de 10%-15% în 2009 ar fi într-o zonă prudentă, în contextul în care activitatea nu este blocată, ci doar diminuată, a opinat Isărescu.

CURSUL E SUSTENABIL
Cursul de schimb leu-euro este la un nivel sustenabil, mai ales pentru perioada actuală, ţinând cont şi de corecţia deficitului de cont curent, "mai rapidă decât ne aşteptam", a mai spus guvernatorul. Românii trebuie să înţeleagă că cel mai mare rău care i s-a făcut leului au fost creşterile salariale peste productivitate, a mai afirmat Isărescu. El a mai adăugat că economia nu poate creşte prin legi sau declaraţii politice. "Dacă ar fi aşa, toate ţările ar fi bogate", a opinat Isărescu.

Banii pe care România îi ia de la Fondul Monetar Internaţional, 12,95 miliarde de euro, vor fi folosiţi pentru a înlocui în rezerva BNR banii împrumutaţi de la băncile comerciale sub forma de rezerve minime obligatorii (RMO). Astfel, unii dintre banii blocaţi în RMO vor ajunge la băncile comerciale, care vor avea la dispoziţie mai mulţi bani pentru a-i investi în economie. 

Acum, băncile comerciale sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii la BNR, care reprezintă 40% din fondurile de finanţare care vin în România de la băncile-mamă. "Începem reducerea cu rezerva în valută, pentru că lichiditatea în lei a fost îmbunătăţită sensibil prin operaţiunile de repo ale BNR", a afirmat guvernatorul Isărescu. Acesta a precizat că în nici un caz RMO la valută nu vor fi reduse de la 40% la 20%, întrucât nici economia nu poate să absoarbă aceste lichidităţi, această operaţiune urmând să fie efectuată "extrem de gradual".

România nu poate intra în zona euro cu rezerve atât de ridicate. "Se va începe o intrare în baze europene a bazei de calcul a RMO. Este înţelept să excludem din compoziţia bazei de calcul finanţările pe termen îndelungat. Va ajuta creditarea, pentru că se va reduce disconfortul băncilor de a avea finanţări pe termen scurt", a adăugat Isărescu.

El a precizat că dacă RMO sunt menţinute la 40% numai prin măsura de excludere a finanţărilor pe termen lung din baza de calcul, suma de 12 miliarde de euro care se află la BNR se poate diminua, pentru că se aplică unor pasive mai puţine.


ACORD VOLUNTAR, NU OBLIGATORIU
Chiar în timpul în care guvernatorul BNR făcea aceste declaraţii, o delegaţie a băncii centrale, a FMI şi a Uniunii Europene purta discuţii la Viena cu şefii principalelor bănci străine care au investit în România. "Vom cere un tampon de capital pentru ca să nu existe nici un pericol ca băncile din România să scadă sub un anumit nivel de lichiditate. (...) Vrem un angajament voluntar de la aceste bănci şi, dacă fac acest lucru, pachetul nostru va avansa (...), vor exista beneficii", a spus şeful misiunii instituţiei în România, Jeffrey Franks, înainte de a pleca la Viena.

Condiţia că banii lăsaţi la dispoziţia băncilor pentru creditare nu vor pleca din România nu poate fi stipulată în scris decât în baza unui acord voluntar, pornind de la principiul că instituţiile bancare sunt primele care ar suferi din cauza unor dezechilibre economice. "Înţelegerea cu băncile-mamă poate avea doar caracterul unui acord voluntar şi nu unul obligatoriu, pentru a nu încălca principiul UE privind libera circulaţie a capitalului, acord care poate cuprinde însă şi o formă scrisă", a explicat guvernatorul. Acesta a vorbit şi despre un apel la solidaritate către băncile care derulează afaceri în România pe termen lung şi care ar fi primele ce ar avea de suferit dacă situaţia economică s-ar deteriora.

Delegaţia care negociază pentru România cu preşedinţii grupurilor-mamă ale primelor zece bănci străine din România se va întâlni cu preşedinţii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Société Générale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus.

NEVOIA DE FINANŢARE
România va trage din finanţarea externă convenită cu FMI, CE şi BM suma de 11,8 miliarde de euro în acest an, 7,1 miliarde de euro în 2010 şi 1,05 miliarde de euro în 2011, a adăugat Isărescu. "Iniţial, acest program era gândit pe un an, 8,5 miliarde de la FMI, 2,5 miliarde de la CE şi 500 de milioane de la Banca Mondială. Sumele de la BERD le aproximăm că ar putea fi de 0,3 miliarde de euro. În total, 11,8 miliarde pentru 2009.

Estimările făcute pentru acest an privind golul de finanţare se adeveresc, inclusiv cele de la experţii noştri", a mai spus Isărescu. Investiţiile străine directe se vor înjumătăţi în acest an, la 4-4,5 miliarde de euro, comparativ cu un nivel de aproximativ 8 miliarde de euro în 2008.

Guvernatorul Isărescu a declarat că România nu ar fi apelat la acordul cu FMI dacă ar fi fost în stare să atragă fondurile europene şi structurale, de circa 9 miliarde de euro pentru 2009. "Acordul este o punte care ne dă ceva pentru a clădi în acel timp, respectiv să facem reforme structurale şi să transformăm această ţară într-un stat european." Isărescu a mai spus că "ţara nu duce lipsă de bani, ci de organizare şi de management performant".