Criza COVID-19 a scăzut restanțele la credite

Criza generată de COVID-19 i-a făcut mai precauți pe românii împrumutați, astfel că în patru luni au scăzut atât întârzierile la plată, cât și ponderea acestora în totalul creditelor. Statistica în acest sens nu ia în considerare amânările ratelor pe baza legii adoptate de autorități sau ca urmare a înțelegerilor individuale între bănci și clienți. La fel ca la începutul pandemiei, la sfârșitul lui iulie, județul cu cea mai mare povară se arată Satu Mare, iar cei mai lipsiți de griji sunt locuitorii din Tulcea.

Populația și firmele aveau contractate, la finele lunii iulie 2020, credite în valoare totală de 275,35 miliarde de lei (în moneda națională plus echivalent în valută), după cum arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Restanțele la plata ratelor însumau 6,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,46% din totalul creditelor. Împrumuturile în lei se ridicau la 186,42 miliarde de lei, la acest capitol restanțele fiind de 4,85 miliarde de lei, sau 2,60% din total. Împrumuturile în valută echivalau cu 88,93 miliarde de lei și aveau restanțe de 1,92 miliarde de lei, sau 2,16%.

Datoriile au coborât cu 570 de milioane

Dacă ne vom întoarce în timp, la momentul când a fost decretată starea de urgență ca protecție împotriva răspândirii coronavirusului, vom observa că în luna martie a acestui an, creditele totale se cifrau la 275,92 miliarde de lei. Așadar, în patru luni de pandemie, persoanele fizice și firmele din România s-au ferit să mai ia bani de la bancă, datoriile scăzând în această perioadă cu 570 milioane de lei. În martie, restanțele însumau 6,87 miliarde de lei, cu 100 milioane de lei mai mult decât în iulie. Ponderea lor în totalul creditelor era de 2,49%, așadar, între timp, și povara întârzierilor a scăzut cu 0,03 puncte procentuale.

Prudență mare la valută

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

În a treia lună a anului, restanțele la creditele în moneda națională însumau 4,78 miliarde de lei, însemnând 2,60% din totalul de 183,34 miliarde de lei, iar cele în valută echivalau cu 2,09 miliarde de lei, 2,26% din totalul creditelor de 92,58 miliarde de lei. Constatăm că pe timpul pandemiei, debitorii au manifestat prudență în special la împrumuturile în valută, unde ponderea restanțelor a coborât cu 0,1 puncte procentuale, în timp ce la împrumuturile în lei a rămas constantă.

Vasilescu, BNR: Românii au devenit precauți

Sumele amânate la plata ratelor bancare conform actului normativ adoptat pentru combaterea efectelor crizei COVID-19, precum și cele stabilite între bănci și clienți în afara acestei reglementări sunt considerate credite restructurate, așadar nu intră la restanțe, a precizat pentru Jurnalul Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR. Potrivit acestuia, la jumătatea lunii iunie, ratele amânate se ridicau la ordinul sutelor de milioane de lei. Din punctul de vedere al comportamentului, Vasilescu apreciază că „am avut o populație disciplinată” în timpul pandemiei. El crede că la reducerea volumului restanțelor au contribuit factori precum distanțarea socială, faptul că multe magazine nealimentare au fost închise, iar altele au funcționat doar online, și nu toți românii sunt obișnuiți cu acest sistem, astfel că au scăzut cheltuielile. „O altă influență a fost exercitată de psihologia crizei. În astfel de situații, oamenii devin mai precauți, ca să nu spun temători”, a explicat oficialul băncii centrale. „Nu am avut o panică bancară. Deși apăruseră zvonuri că vor fi închise conturi sau bancomate, băncile au continuat să activeze în mod normal”, a subliniat Adrian Vasilescu.

Cele mai împovărate județe

Sursa: BNR

Cele mai disciplinate județe

Sursa: BNR