Criza economică se extinde la auto

EFECT  ●  Maşinile cu un consum mare se caută tot mai puţin
Situaţia economică mondială începe să afecteze din ce în ce mai multe domenii. După şocurile de pe pieţele financiare şi imobiliare, sectorul auto începe să se resimtă o dată cu îngreunarea creditării şi cu costurile tot mai mari ale carburanţilor.

EFECT  ●  Maşinile cu un consum mare se caută tot mai puţin
Situaţia economică mondială începe să afecteze din ce în ce mai multe domenii. După şocurile de pe pieţele financiare şi imobiliare, sectorul auto începe să se resimtă o dată cu îngreunarea creditării şi cu costurile tot mai mari ale carburanţilor.

După ce a provocat pierderi băncilor pe plan internaţional, după ce a dus la căderi masive ale cotaţiilor marilor companii pe burse şi după ce a scuturat serios pieţele imobiliare şi a dus la scumpirea combustibililor şi a gazelor naturale, criza economică internaţională se extinde acum şi la sectorul auto. Toţi marii producători americani de maşini au raportat scăderi masive ale vînzărilor de maşini noi în SUA. Criza se pare că a ajuns şi în România, unde vînzările de maşini noi au consemnat un declin de 1,6% în primele cinci luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Chrysler a acuzat o scădere cu 25% a vînzărilor sale din SUA în luna mai, General Motors a comercializat cu 27,5% mai puţine maşini, în vreme ce Ford a avut “norocul” de a-i scădea vînzările cu doar 16%. În principal, scăderile au survenit pe segmentul sport utility vehicle (SUV) 4x4, dar şi pe zona pick up, motivul principal fiind că acestea sînt mari consumatoare de carburanţi, iar preţurile benzinei şi motorinei au urcat foarte mult, ca urmare a cotaţiilor-record ale barilului de ţiţei pe pieţele internaţionale.

PRODUCŢIE. Bob Nardelli, preşedintele director general al Chrysler, a declarat la un seminar că grupul “ar putea face un pas înapoi şi să se redimensioneze”, însă n-a precizat procentul cu care se va reduce producţia. Modelul-vedetă de teren Dodge Ram a scăzut cel mai mult în grupul Chrysler. Compania, achiziţionată anul trecut de fondul de investiţii Cerberus, deja şi-a redus în toamna anului trecut producţia. De altfel, Chrysler a anunţat că îşi va închide toate operaţiunile la nivel global, cu excepţia celor esenţiale timp de două săptămîni în luna iulie. Ford Motor a anunţat şi ea în luna mai o scădere cu 16% a vînzărilor, ca urmare a declinului semnificativ de camionete şi vehicule de teren comercializate. Astfel, grupul american a vîndut 217.998 de vehicule, comparativ cu 259.470 de unităţi anul trecut.

În acelaşi timp, General Motors a prezentat un program de restructurare ce include închiderea a patru fabrici de camionete şi SUV-uri, reducerea numărului de angajaţi şi în acelaşi timp analizează vînzarea brandului Hummer. Fabricile care vor fi închise sînt cele din Oshawa, Canada, Moraine, în Ohio, Janesville, în Wisconsin şi Toluca, în Mexic. GM a înregistrat în ultimii trei ani pierderi cumulate de 51 de miliarde de dolari. De altfel, Brian Johnson, analist al băncii americane Lehman Brothers, preciza într-o notă către clienţi că diviziile financiare ale Ford şi General Motors ar putea înregistra pierderi de 1,1, respectiv 1,5 miliarde de dolari din cauza slăbirii pieţei auto. Analistul a mai precizat că cele mai mari deprecieri ale preţurilor la automobilele second-hand se înregistrează la maşinile de teren şi la pickup trucks.

VÎNZĂRI. Nici în România situaţia nu stă mai roz. Asemeni declinului pieţei imobiliare autohtone, profeţit de analişti şi de afacerişti, piaţa auto a autovehiculelor noi a scăzut şi ea. Potrivit datelor furnizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în ţara noastră au fost vîndute 114.058 autoturisme noi în primele cinci luni ale lui 2008, cu 1,6% mai puţin faţă de anul trecut. De altfel, Dacia, singurul producător activ din România, a raportat vînzări pe plan local în scădere cu 9,4% pe cinci luni. Astfel, Dacia a comercializat numai 36.342 de unităţi, iar cota sa de piaţă s-a diminuat cu 3,7%.

Declin şi în imobiliare

Cu o întîrziere de cîteva luni, criza a ajuns şi pe piaţa românească, unde a început să producă primele efecte. Preţurile apartamentelor vechi din Capitală au scăzut în luna mai faţă de aprilie cu 5%, conform declaraţiilor mai multor agenţii imobiliare. Analiştii spun că deprecierea este efectul scăderii numărului de tranzacţii pe piaţă din lunile aprilie-mai şi a fost posibilă datorită caracterului subiectiv al preţurilor apartamentelor vechi, dar şi al scumpirii creditelor. Deprecierea monedei naţionale a făcut ca mulţi din cei care doreau să-şi cumpere o locuinţă să nu mai poată să-şi permită să facă o asemenea achiziţie. Creditele s-au scumpit mult, pe de o parte din cauza dobînzilor, pe de altă parte datorită deprecierii leului faţă de euro. Locuinţele se vînd în euro şi inevitabil volatilitatea ratei de schimb, care  a fost de la începutul anului de peste 15%, i-a încurcat pe mulţi să mai ia credite imobiliare. Efectul este simţit nu doar de proprietarii de locuinţe vechi, ci şi de developerii de cartiere rezidenţiale, care sînt nevoiţi să reducă suprafeţele locuinţelor şi să vîndă apartamente semifinisate pentru a reuşi să atragă cît mai mulţi cumpărători. Analiştii apreciază că pasul următor va fi vînzarea la roşu. Apartamentele mai scumpe de 100.000 de euro sînt greu vandabile.

Benzină scumpă

În România nu mai există distribuitor de carburanţi care să nu vîndă vreun sortiment de combustibil cu mai puţin de 4 lei pe litru. După ce în cursul lunii mai, Petrom, principala companie petrolieră din România şi cea care exploatează rezerva de ţiţei a ţării, a majorat preţurile cu 2.400 de lei vechi pe litru la toate sortimentele comercializate, la data de 18 iunie, societatea a decis să mai scumpească benzinele cu încă 700 de lei vechi pe litru. La motorine, creşterea operată este cu 600 de lei vechi pe litru. Creşterea de preţuri a survenit în contextul în care recent barilul de ţiţei a atins aproape 140 de dolari, iar tot mai mulţi experţi din domeniul energeticii afirmă că era petrolului ieftin s-a terminat. În schimb, compania beneficiază de cele mai mici redevenţe petroliere şi accize, conform lui Varujan Vosganian, ministrul Economiei, iar costurile de producţie nu au crescut foarte mult. Majorările efectuate de Petrom de la începutul anului ajung chiar şi la 18% pentru anumite sortimente de carburanţi.