Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe lista de investiții declarată prioritară de către Ministerul Energiei se regăsesc nouă amenajări hidrotehnice și un parc fotovoltaic:
- AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești
- AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu - Avrig
- AHE Pașcani pe râul Siret
- AHE Răstolița
- AHE Surduc - Siriu
- AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești - Movileni
- Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna - Motru - Tismana, Etapa a II-a
- AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni - Dunăre. CHE Islaz
- AHE Cerna - Belareca
- Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova - Dăbuleni, Dolj - UAT Sadova
Proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică acum de Ministerul Energiei este în concordanță cu Hotărârea nr. 169 din octombrie 2022 emisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind asigurarea securității în domeniul energetic prin dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, în contextul războiului din Ucraina. Hotărârea CSAT face referire expresă la Hidroelectrica și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea lor în funcțiune plecând de la faptul că această societate are o serie de investiții începute înainte de 1989 și finalizate chiar în proporție de până la 90%, dar blocate din considerente de protecție a mediului, după ce această legislație a fost înăsprită.
AHE Livezeni - Bumbești, blocată de instanță
Proiectul amenajării hidroenergetice (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești a fost blocat în 2020 în instanță de organizațiile de mediu Bankwatch Romania și Agent Green, care au obținut anularea Hotărârii de Guvern 1032/2018 prin care a fost aprobat amplasamentul și continuarea procedurilor de expropriere. Anterior, în 2017, Bankwatch Romania și Neuer Weg au obținut în instanță anularea autorizațiilor de construcții emise de Consiliile Județene Hunedoara și Gorj pe teritoriul cărora se află proiectul. Până în acel moment, investiția realizată depășea 155 de milioane de euro.
Hidroelectrica anunţa în 2020 că avea în plan execuţia de proiecte cu o valoare estimată de aproape 18 miliarde de lei, cu o putere instalată totală de 713,62 MW, ce pot asigura o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an, conform strategiei investiţionale publicate de companie.
La AHE Cornetu - Avrig s-a lucrat cu intermitențe
Proiectul „AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu - Avrig” prevede amenajarea a două noi hidrocentrale, la Câineni - județul Vâlcea și Lotrioara - județul Sibiu. Începute înainte de 1989, lucrările au fost oprite în 1996, din cauza lipsei finanțării. Au fost reluate în 2010 și din nou întrerupte în 2013. În 2020 Hidroelectrica a revenit asupra celor două obiective energetice de pe Valea Oltului, solicitând revizuirea acordului de mediu emis în 2005.
AHE Surduc - Siriu, oprită de Tribunalul Cluj
Proiectul AHE Surduc - Siriu, care se întinde pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zabala, este blocat după ce activiștii de mediu au reușit să obțină anul acesta, în februarie, la Tribunalul Cluj, anularea autorizației de construcție, pe motiv că proiectul distruge o arie protejată. Proiectul a fost demarat în 1981, iar acum amenajarea este în fază finală de execuție, dar ar mai fi nevoie de trei ani pentru punerea în funcțiune. În cadrul amenajării hidroenergetice Surduc - Siriu este pusă în funcțiune, din anul 1988, hidrocentrala Nehoiaşu I, cu o putere totală instalată de 42 MW.
AHE Pașcani așteaptă de 37 de ani finalizarea
Proiectul „Amenajarea hidroenergetică Paşcani”, din care fac parte și obiectivele „Acumularea Pașcani pe râul Siret în județele Iași și Suceava” și „Centrala hidroelectrică Pașcani pe râul Siret” a fost iniţiat în anul 1985. La Revoluție, cele două obiective erau finalizate în proporție de 90%, dar de atunci se tot amână finalizarea lucrărilor. Conform proiectului, suprafaţa lacului de acumulare este de 1.300 hectare, iar volumul maxim al lacului de acumulare este de 68 de milioane de metri cubi de apă. Amenajarea ar putea asigura irigarea unei suprafețe de peste 45.000 de hectare de teren și ar alimenta cu apă industrială şi curent electric o parte din municipiul Paşcani.
AHE Răstolița este aproape gata
Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, de pe râul Mureș, un proiect în derulare la Hidroelectrica de mai mulți ani, este într-un stadiu foarte avansat de execuție. În 2007, Guvernul a aprobat stabilirea unei arii protejate care se suprapunea peste proiectului Răstolița, fapt ce a îngreunat lucrările. Mai mult, această zonă protejată a fost dată în administrare unui ONG. Abia în 2018 statul român și-a revizuit optica şi a adus administrarea ariilor protejate la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Lucrările la centrală au fost finalizate, dar acum trebuie scoaterea definitivă a suprafeței de 171 de hectare din fond forestier și apoi defrișarea suprafeței de 138 de hectare, volumul prevăzut în amenajamentele silvice fiind de 38.887,04 în vederea finalizării investiției, ceea ce înseamnă realizarea lacului Răstolița, a captărilor secundare aferente amenajării și a liniei electrice aeriene Captare Ilva.
Se reia proiectul hidrocentralei de la Islaz
Hidroelectrica propune acționarilor, luna viitoare, aprobarea noilor indicatori economici ai Amenajării Hidroenergetice Islaz. Este vorba de fapt despre amenajarea hidroenergetică a râului Olt, pe sectorul Izbiceni - Dunăre. Centrala hidroelectrică (CHE Islaz) este ultima de pe Olt, situată la circa 3,5 km de confluența cu Dunărea. Amenajarea are 70% rol non-energetic, pentru irigații, pescuit prevenirea inundațiilor și asigurarea unei traversări rutiere peste nodul hidrotehnic și doar 30% rol energetic. Chiar și așa, în condițiile în care noua centrală ar asigura o producție suplimentară de până la 375 GWh/an, compania consideră că, în condițiile actuale ale pieței de energie (Hidroelectrica vorbește despre prețuri de 1.000 de lei/MWh, pentru 35 de ani) și al angajamentelor legate de energia regenerabilă, centrala ar trebui construită.
Lucrările la CMT II, începute în 1975, abandonate în 2012
Lucrările la „Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna - Motru - Tismana, Etapa a II-a (CMT II)” au început în anul 1975. Obiectivul a fost proiectat ca o amenajare hidroenergetică cu funcțiuni complexe (furnizarea de apă locuitorilor din Valea Jiului, atenuarea viiturilor și producerea de energie). Finalizarea investiției urma să asigure o putere instalată de 119 MW, din care în centralele hidroelectrice Tismana subteran 106 MW, Tismana aval 3 MW și Clocotiș 10 MW. Primele două centrale au fost finalizate în 1983, respectiv 1985, iar anul 1987 Barajul Vâja a fost pus în funcțiune la o cotă intermediară. După 1990, lucrările la baraj au fost încetinite, iar în 2012 au fost întrerupte definitiv. În 2020 a fost realizat un nou studiu de fezabilitate pentru „Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna - Motru - Tismana, Etapa a II-a”, care a optimizat indicatorii tehnico-economici, fiind realizate două variante pentru continuarea proiectului.
AHE Cerna - Belareca este în lucru de peste 40 de ani
În cazul AHE Cerna - Belareca, decizia Hidroelectrica de finalizare a obiectivului de investiţii a fost luată în 2020 pe baza rezultatelor analizelor financiare şi a calculelor de rentabilitate şi eficiență tehnico-economică efectuate de comisii interne, în mai 2019. Conform calculelor, rezultă că la acea dată valoarea investiției pentru finalizarea lucrărilor era cuprinsă între o valoare minimă de 92 de milioane de lei și o valoare maximă de 243 de milioane de lei. Proiectul a fost aprobat în 1980, iar până în 2018 fuseseră investite peste 350 de milioane de lei.
1. România şi Bulgaria reiau negocierile pentru hidrocentrala Turnu Măgurele - Nicopol
România şi Bulgaria vor relua negocierile pentru a construi hidrocentrala de la Turnu Măgurele - Nicopol, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu. „Proiectul hidrotehnic va avea 840 MW putere instalată, din care 420 MW partea românească, cu o producție totală de 4.400 GW pe an, respectiv 2.200 GW pentru România”, a scris acesta pe Facebook. Acest proiect nu este unul nou, primele studii pentru construirea hidrocentralei au fost realizate în anii ’60. În 1975 a fost semnat la Bucureşti acordul dintre România şi Bulgaria pentru realizarea şi exploatarea Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele - Nicopol, iar trei ani mai târziu a fost semnat proiectul tehnic comun. Mai târziu, în 2014 Guvernul Ponta a aprobat înființarea unei companii de proiecte mixte româno-bulgare pentru dezvoltarea hidrocentralei. Aceasta urma să se ocupe și de demersurile necesare la Uniunea Europeană pentru a include investiția pe lista Proiectelor Europene de Interes Comun în cadrul Strategiei Dunării, urmând astfel să beneficieze de fonduri europene.
