CRIZA FINANCIARĂ/Banca Mondială trage de urechi UE

Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, a cerut ieri reprezentanţilor Uniunii Europene să depună mai mult efort pentru salvarea economiilor central şi est-europene. Potrivit acestuia, Uniunea nu se implică suficient de mult în găsirea de soluţii pentru a ajuta statele aflate în dificultăţi economice din cauza crizei financiare mondiale. "Trebuie să existe sprijin şi din partea guvernelor europene. La douăzeci de ani după unificarea Europei - în 1989 - ar fi o tragedie să permitem acum dezbinarea Europei", a declarat Zoellick.  Solicitarea preşedintelui Băncii Mondiale vine pe fondul ajutorului cerut Uniunii Europene şi instituţiilor financiare internaţionale de mai multe state din zonă, în special Austria şi Ungaria. Soluţia propusă de preşedintele BM este crearea unui fond de 25 de miliarde de dolari pentru sprijinirea sistemului financiar comercial, la care să participe mai multe guverne şi bănci din lume, Banca asumându-şi riscul creditării.

PLANURILE UE
Comisia Europeană însă a declarat că preferă să găsească soluţii la nivelul fiecărei ţări. Crearea unui plan unic pentru întreaga regiune nu ar fi o rezoluţie viabilă, potrivit comisarului european pentru economie şi politică monetară, Joaquin Almunia, motivul fiind legat de faptul că statele care se confruntă cu probleme economice nu fac parte din aceeaşi categorie şi că problemele diferă în funcţie de specificul economic naţional. Menţionând state precum România, Croaţia, ţară candidată la UE, sau Ucraina, Almunia a mai arătat că raporturile diferite dintre aceste ţări şi Uniune împiedică elaborarea unei singure iniţiative comune. "Credem că multe autorităţi ar trebui să se implice în coordonarea acestei situaţii, dar, din punctul nostru de vedere, ceea ce nu putem face este să folosim aceleaşi instrumente de ajutor pentru fiecare ţară", a mai spus acesta.

Pe continent însă, părerile sunt împărţite. Prim-ministrul lituanian, Andrius Kublius, a declarat că ar dori să vadă o abordare mult mai coordonată din partea Uniunii Europene. "Toţi suferim la fel de pe urma crizei creditelor şi recesiunii", a mai spus acesta. Austria şi Ungaria susţin şi ele ideea unui plan de salvare comun. Până când reprezentanţii UE se vor pune de acord asupra celui mai bun plan de salvare a economiilor emergente, directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a declarat ieri că ţările din regiunea central şi est-europeană nu sunt singurele care au nevoie de ajutoare externe. "Europa de Est este numai o parte a lumii, a economiei globale, aflată într-o situaţie dificilă, însă nu este singura." Acesta a accentuat globalitatea crizei şi necesitatea unui sprijin comun susţinut din partea tuturor organismelor financiare capabile să-l acorde. FMI derulează programe de cooperare cu mai multe state la nivel mondial, dintre care patru cu ţări din Europa de Est, printre care Ungaria şi Ucraina.

SPRIJIN PENTRU BĂNCI
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC), filială a Băncii Mondiale, elaborează un program pentru susţinerea sistemului financiar din Europa de Est. Programul de susţinere a băncilor est-europene ar putea avea în vedere între cinci şi zece state, respectiv România, Ucraina, Ungaria, Croaţia, Serbia, ţările baltice şi, eventual, Rusia. Grupul de instituţii financiare internaţionale este condus de BERD.

Cele trei organisme vor publica în curând o declaraţie legată de programul de susţinere a sistemului financiar din Europa de Est, lovit din plin de criza financiară internaţională, a declarat directorul departamentului de cercetări al BERD, Jeromin Zettelmeyer. Credemcă problema este serioasă, dar
controlabilă.

Avem câteva luni pentru a interveni, doar câteva săptămâni în unele state, în condiţiile în care există ţări, precum Ucraina, aflate în pragul colapsului", a precizat Zettelmeyer.

Un prim pas constă în recapitalizarea instituţiilor de credit mamă, condiţionată de susţinerea ulterioară a filialelor din Europa de Est aflate în dificultate, sub controlul băncilor centrale locale. Companiile-mamă sunt, în principal, din Austria, Germania, Franţa, Italia şi Belgia. Băncile locale independente ar putea, cu ajutorul băncilor centrale, să apeleze la instituţiile financiare internaţionale.

Oficialul BERD a salutat eforturile Austriei referitoare la iniţierea unei acţiuni coordonate pentru a ajuta Europa de Est. El consideră că suma vehiculată de presa austriacă, de 150 de miliarde de euro, pentru susţinerea regiunii, este una conformă cu realitatea.