CRIZA ÎN 2009/Leu slab şi şomaj

Primele şase luni ale anului vor fi cele mai grele, iar criza financiară se va face simţită puternic în România. Pentru 2009, analiştii estimează scăderea puterii de cumpărare, un curs de 4,4 lei/euro, creşterea şomajului şi stabilizarea preţurilor în sectorul imobiliar. Nici vorbă de majorările salariale promise în timpul campaniei electorale.

În lipsa finanţării şi a cererii, multe proiecte imobiliare vor rămâne neterminate
Jurnalul foto

Omul obişnuit va vedea o stagnare şi apoi o reducere a puterii sale de cumpărare în 2009 pentru prima oară în ultimii 8 ani, consideră Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicată (GEA). "Creşterile de salarii şi pensii din acest an nu vor acoperi inflaţia şi deprecierea leului.

Criza va începe să-şi facă simţită prezenţa o dată cu reducerea consumului, consideră analistul economic Ilie Şerbănescu. "România va fi afectată de criza economică atunci când oamenii nu vor mai împinge cu atâta sârg la cărucioarele din hipermarketuri. Bineînţeles că vor mai fi unii care vor mai avea bani de cumpărături, însă aceştia vor fi foarte puţini", consideră analistul economic Ilie Şerbănescu. "Criza economică va afecta toate sectoarele. În afară de furturi, nu cred ca va fi vreun domeniu care să scape de efectele crizei", a spus Ilie Şerbănescu.

Pe de altă parte, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR consideră că apetitul pentru consum al românilor nu se va reduce prea curând. "Cred că România va avea o primă jumătate de an foarte grea, cu şomaj, scădere de producţie şi cu menţinerea unui exces de consum. Piaţa internaţională nu-şi va schimba percepţia negativă faţă de România după ce două agenţii de rating au scăzut la sfârşitul anului trecut calificativul României şi au scos ţara din categoria investment grade. Deci, costul finanţărilor va fi scump", spune Anghel. În aceste condiţii e greu de crezut că vor mai creşte salariile. "Majorarea salarială nu era posibilă nici atunci şi nu este posibilă nici acum. Nu avem bani pentru a susţine majorarea salarială anunţată", consideră Şerbănescu.

LEUL, PRIMUL LOVIT
"Leul va fi supus unei presiuni în prima parte a anului ceea ce va duce la o depreciere a acestuia. Însă media anului 2009 va fi în jur de 4 lei/ euro, pentru că moneda naţională va avea şi perioade de apreciere, care, sigur, vor fi mai puţine decât cele în care se va deprecia", spune Anghel. Leul va fi tot mai volatil. "Depinde şi de decizia pe care o va lua astăzi BNR. Eu cred că o decizie se va lua, cea mai posibilă, este o reducere a rezervelor minime obligatorii de la 18 la 16, ceea ce va însemna că BNR va lăsa mai mulţi lei în piaţă. Dacă nu se va lua această hotărâre, atunci vom asista la o reducere cu 0,25% a dobânzii de politică monetară, mai mult ca un semnal", consideră economistul şef al BCR.

Deprecierea monedei naţionale va continua. "Dacă am avut o depreciere de 10% într-un an cu creştere economică de 8%, e normal să presupunem că vom avea cel puţin la fel şi în 2009 când creşterea economică va fi chiar mai mică. Deci previziunea că leul poate ajunge la 4,4 lei e moderată. Dacă mai socotim şi inflaţia, vom ajunge la o scădere a puterii de cumpărare cu 15% minim şi care nu va putea fi compensată nici prin creditare pentru că şi aceasta este blocată", spune Voinea. El ia în calcul reducerea dobânzii de referinţă. "Vom asista şi la reduceri repetate a ratelor dobânzii de referinţă a BNR, de la 10,25% cât e acum până la 7%-7,5%, nivelul din 2007", explică Voinea.

CONSTRUCŢIILE ÎN VRIE
Cel mai afectat sector va fi cel al construcţiilor rezidenţiale. "Pe de o parte, cererea s-a redus ca urmare a condiţiilor mai restrictive impuse de BNR, dar şi ca urmare a efectului psihologic care face ca oamenii să mai amâne decizia de cumpărare a unei locuinţe. Pe de altă parte, finanţările sunt tot mai scumpe şi mulţi dezvoltatori preferă să stagneze construcţiile. Cred că un an sau doi nu vom mai vedea proiecte noi majore, iar asta va contribui la corecţia preţurilor din piaţa imobiliară. Preţurile se vor stabiliza în lipsa unei oferte noi, iar cererea va presa şi în timp se va ajunge la o nouă creştere a preţurilor, desigur, după stabilizarea acestora la o valoare mai mică decât acum", spune Anghel.

CHELTUIELI EFICIENTE ŞI RESTRUCTURARE FORŢATĂ
"Autorităţile române nu prea au ce măsuri să ia pentru a face faţă crizei deoarece economia din România este în mâna capitalului străin. Statul nu este puternic, este un stat slab deoarece a cedat toate poziţiile din economie. Nu avem pârghiile cu care să facem faţă crizei", a declarat Ilie Şerbănescu. Pe de altă parte România nu dispune de resursele financiare pe care le au statele UE. "Noi avem un deficit bugetar mare care trebuie finanţat, avem datorie ca stat pe termen scurt iar soluţia este ajustarea deficitului extern cu scăderea consumului. Va fi dureros, dar nu se poate altfel...", spune Voinea. Fără o reformă radicală a politicilor bugetare deficitul bugetar ar putea ajunge la 6%. "E greu să creşti taxele în perioade de criză dar reforma fiscală şi bugetară are 2 componente: venituri şi cheltuieli. Nu putem face reformă doar la cheltuieli, ci şi la venituri, care oricum încep să scadă. Consumul privat scade oricum, dacă mai scade şi statul o să ne băgăm singuri în criză. Nu trebuie reduse cheltuielile ci trebuie făcute eficient", a adăugat el. O soluţie ar fi transformarea cheltuielilor de consum în cheltuieli de investiţii. "Protejarea sectorului auto prin taxa auto mare e un paleativ, nu rezolvă problema după cum la fel infuziile de sute de milioane de lei drept capitalizare în Eximbank şi CEC nu ajută exportatorii sau companiile autohtone. Pe de altă parte, în privinţa împrumuturilor interbancare avem şi ceea ce se numeşte "hazard moral". Dacă statul va avea multă lichiditate pe piaţă, de unde să se împrumute, se va împrumuta foarte mult. Având bani, nu va avea imbold să se schimbe. Noi n-am făcut restructurări decât forţaţi şi aşa vom face şi acum", a mai spus Voinea.

Cine ia criza în piept?

Falimente, închideri de fabrici, şomaj pe scară extinsă, fuziuni cu puşca la cap. Acestea, împreună cu stabilizarea preţului imobiliarelor, creşterea barilului de petrol şi
introducerea de noi tehnologii sunt o parte din tendinţele economice ale noului an în curs, în viziunea revistei americane Business Week.
Publicaţia se aşteaptă ca General Motors şi Chrysler să fuzioneze la un preţ foarte mic având în vedere că fondul privat de investiţii Cerberus Capital vrea să scape de participaţia la Chrysler cât mai rapid, deoarece îi provoacă pierderi. De asemenea, scăderea rapidă a preţului petrolului pe bursele internaţionale va duce şi ea la fuziuni între giganţii din acest sector. Revista anticipează că British Petroleum (BP), aflat în dificultate va fi cumpărat de rivalii de la Royal Dutch Shell, deoarece fuziunea cu un producător american (Exxon sau Chevron) ar aduce probleme de concurenţă şi regularizare din partea autorităţilor. Va mai exista şi o imensă presiune pe preţul telefoanelor mobile, ceea ce va aduce mari bătăi de cap operatorilor precum AT&T. Profiturile ziarelor vor continua să scadă, ceea ce îi va pune pe miliardarii Michael Bloomberg, patron al agenţiei de ştiri Bloomberg şi primar al New Yorkului, şi George Soros, deţinătorul unuia dintre cele mai mari fonduri speculative din lume, în cursa de a cumpăra New York Times. Estimările arată că New York Times, ce deţine la rândul său International Herald Tribune, va deveni parte a unei companii non-profit până la finele anului.

REORIENTĂRI POLITICE
Business Week preconizează schimbări de politică mondială, Canada reorientându-se spre Uniunea Europeană şi China pentru a face noi afaceri în sectorul resurselor (petrol, cărbuni, metale) pentru a scăpa de dependenţa de economia suferindă a SUA. Petrolul va creşte din nou, până la niveluri de 60-70 de dolari pe baril, iar giganţii petrolieri vor investi şi în state ce până acum erau refractare. Aceste investiţii vor sosi după ce scăderea preţului la baril până la 36 de dolari a strâmtorat multe guverne. Bursele de mărfuri nu vor mai fi locurile unde speculatorii vor face bani rapid. Şomajul în SUA va ajunge de la 7% la 10%, iar muncitorii vor deveni creativi, numărul lucrătorilor pe cont propriu crescând. Bijuteriile, casele de vacanţă şi produsele de lux nu vor mai avea deloc căutare, iar eBay va deveni un loc unde americanii de rând vor căuta afaceri şi oportunităţi la preţuri mici pentru a-şi reduce costurile. "Unchiul Sam" va fi principalul consumator din economie, dând de lucru multor companii, în timp de Planul de salvare de 700 de miliarde de dolari va depăşi cu mult bugetul iniţial. Preşedintele ales, Barack Obama, va cere şi Congresul va aproba pachete stimulative de alte câteva sute de miliarde de dolari, din care o mare parte va ajunge la clienţii strânşi cu uşa de bănci.

Daniel Ionaşcu

Topul economiilor lumii

Criza financiară şi frânarea globală a creşterii economice au determinat modificarea clasamentului celor mai mari economii ale lumii în funcţie de PIB.
Cu toate acestea, Statele Unite şi-au păstrat locul unu în top cu un PIB estimat la 14.334 miliarde de dolari în 2008, respectiv 14.571 miliarde de dolari în 2009, faţă de 13.808 miliarde de dolari în 2007, potrivit unui studiu al Centre for Economics and Business Research (CEBR), companie britanică de consultanţă şi analiză macroeconomică. Cele mai notabile modificări semnalate de CEBR pentru 2008 în topul menţionat mai sus sunt trecerea Chinei pe poziţia a treia, Germania coborând pe locul patru, şi avansul Franţei cu o poziţie, pe locul cinci, în detrimentul Marii Britanii. Regatul Unit va mai pierde o poziţie şi în 2009 din cauza recesiunii, urmând să fie depăşit de Italia. Japonia îşi va păstra poziţia a doua în 2009, cu un PIB estimat la 4.803 miliarde de dolari, faţă de 4.844 miliarde de dolari în 2008, respectiv 4.382 miliarde de dolari în 2007, însă va fi devansată de China în 2010, care va deveni a doua mare economie a lumii datorită recesiunii. Canada, care se situa în 2007 pe poziţia a noua în lume, cu un PIB de 1.436 miliarde de dolari, a coborât pe 11 în 2008, respectiv pe locul 13 în 2009, din cauza unei recesiuni accentuate, care va conduce în acest an la un PIB de numai 961 miliarde de dolari. Brazilia şi India vor urca două poziţii în clasament. Brazilia se situa în 2007 pe locul zece în lume şi urmează să urce cu o poziţie pe an în 2008 şi 2009, depăşind Spania ca volum al PIB în dolari, conform sursei citate.