Criza mondială: Planul pentru salvarea Wall Street, respins

Planul administraţiei Bush privind ajutorul de 700 de miliarde de dolari pentru Wall Street a fost respins astăzi de Camera Reprezentaţilor, cu 228 de voturi împotrivă şi 205 pentru.

Planul administraţiei Bush privind ajutorul de 700 de miliarde de dolari pentru Wall Street a fost respins astăzi de Camera Reprezentaţilor, cu 228 de voturi împotrivă şi 205 pentru.

Votul vine dupa ce duminică politicienii americani ajunseseră la o înţelegere în privinţa planului de salvare a sistemului financiar american. Negociatorul republican Judd Gregg a anuţat înţelegerea în cadrul unei conferinţe de presă, unde a declarat ca secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson va beneficia de autoritatea, resursele şi flexibilitatea necesare pentru a aplica planul. Încă nu se cunosc efectele pe care decizia Camerei Reprezentanţilor le vor avea asupra economiei mondiale. Este de aşteptat ca bursele asiatice să deschidă în scădere iar criza economică să se apropie şi mai tare de Europa.

ANTICIPAŢII. Bursa de la New York a scăzut puternic, în contextul temerii că planul de salvare propus de Casa Alba va fi respins. Indicele Dow Jones a pierdut 4,53% iar Nasdaq 6,38%.

Temerile s-au propagat şi pe bursele europene care au închis, ieri, înainte de votul Camerei reprezentanţilor, şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 5%, la cel mai mic nivel din ianuarie 2005, sectorul bancar înregistrând cele mai mari scăderi. Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante companii europene a coborât cu 4,95% până la 1.050,12 puncte, cel mai slab nivel din ianuarie 2005. "Investitorii sunt temători, frenetici, mai ales când vine vorba de acţiuni ale băncilor. Vor să scape de ele acum şi să vadă efectele, mai târziu, de la distanţă” a explicat Frank Geilfuss, analist şef la banca germană Bankhaus Loebbecke.

Naţionalizările şi preluările de ieri au dus la mari scăderi pe burse pentru bănci, Royal Bank of Scotland pierzând 16,8%, UBS 13,6%, iar UniCredit 10,2%.

Mişcările au bulversat investitorii, iar în SUA, acţiunile mai multor bănci regionale. La New York, titlurile National City, bancă din Ohio, au plonjat cu 45%, Sovereign Corp Bancorp s-a scufundat 32%, Fifth Third Bancorp a scăzut cu 25%, iar FirstFed Financial a picat cu 20%.

Totuşi acestea sunt suficient de mici pentru a putea fi preluate de Autoritatea SUA pentru Asigurarea Depozitelor (Federal Deposit Insurance - FDI) şi vândute, spre deosebire de giganţii Lehman Brothers, Washington Mutual sau Wachovia.

Totuşi şi acestea sunt destul de mari faţă de băncile din România, având în vedere că National City avea o capitalizare la începutul anului de 10 miliarde de dolari, iar acum valorează 1,5 miliarde de dolari. Spre comparaţie, Banca Transilvania are o capitalizare de 1,1 miliarde de dolari. BRD, a doua bancă românească are o capitalizare de 3,25 miliarde de dolari.

PLANUL RESPINS. Administraţia americană a prezentat un plan de salvare a companiilor afectate de criza mondială în valoare totală de 700 de miliarde de dolari.

Planul conferea puteri discreţionare Trezoreriei americane conduse de Henry Paulson.

Trezoreria americană ar fi putut  cumpăra creanţele riscante pentru a relansa acordarea de credite. Pentru aceasta, Terezoreria ar fi avut la dispoziţie doi ani pentru recuperarea activelor legate de creditele ipotecare. Sumele enorme vor ridica datoria americană la 11.315 miliarde de dolari, cu 6,6% mai mult faţă de nivelul anterior de 10.615 miliarde de dolari. Preşedintele american, George W. Bush, a susţinut că în dacă planul nu se va aplica există riscurile desfiinţării masive de locuri de muncă, îngreunarea creditării sau a deteriorării în continuare a pieţelor imobiliare.

Planul vine ca urmare a celei mai zbuciumate săptămâni de pe Wall Street, cu falimentul băncii Lehman Brothers, cel mai mare din istoria SUA, a cumpărării subevaluate a Merrill Lynch, cu naţionalizarea AIG pentru 85 de miliarde de dolari, cu intervenţii în cascadă ale Fed şi ale Trezoreriei americane şi cu măsuri pe termen scurt destinate liniştirii investitorilor şi favorizării lichidităţii pieţelor, cu efecte pe toate pieţele lumii, fuziuni şi suspendări la tranzacţionare.

Potrivit Planului, nici un tribunal sau instanţă nu putea să modifice măsurile luate de Paulson. El ar fi trebuit să aibă puterea de a cumpăra credite ipotecare, credite de consum cu garanţii imobiliare, datorii comerciale garantat imobiliar sau cu bunuri legate de imobile, dar anunţate până la 17 septembrie, inclusiv. De asemenea, Trezoreria ar fi putut include în acest program şi alte instituţii financiare din lume şi va putea schimba legislaţia sectorului financiar.