Criza rusească aduce gazul american la putere

În acest context, dependența Europei de aprovizionarea de gaz natural din Rusia nu apare doar ca o vulnerabilitate strategică, ci pune probleme acute pe termen scurt, liderii occidentali căutând soluții de compensare a eventualei închideri a robinetului Gazprom. Parte din deficit poate fi acoperit de livrările de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, care devin lider mondial pe această piață.

Biden și cancelarul german Scholz discută problema gazului rusesc la Casa Albă; Macron face curse pe traseul Moscova-Kiev; Putin și Xi Jinping aprobă un nou acord de gaz. Este evident că baletul diplomatic al liderilor lumii, desfășurat în ultimele zile, are loc pe fondul amplificării conflictului dintre Rusia și Ucraina, care poate detona imediat o bombă în sistemul energetic european. Această perspectivă sumbră ar aduce recesiunea în UE printr-o nouă explozie a prețurilor la gaze, pe o piață deja tensionată la nivel de criză. Semnalul politic al replierii Occidentului în fața acestei situații complicate este dat de concluziile Consiliului Energetic SUA-UE, aflat la a 9-a reuniune, prezentate pe larg în documentul difuzat în 7 februarie pe site-ul Departamentului de Stat al Statelor Unite. 

 Spre un NATO al energiei

De la bun început se arată rolul Consiliului energetic SUA-UE, care este „forumul principal de coordonare transatlantică pe probleme energetice strategice”. Cu prioritate se relevă faptul că fiind „conștient de peisajul energetic în schimbare rapidă și de riscurile continue pentru securitatea energetică, inclusiv securitatea cibernetică a infrastructurii energetice, Consiliul Energetic SUA-UE lucrează pentru a spori securitatea energetică și de a promova diversificarea energiei”. În acest cadru „Consiliul a discutat urgența unei acțiuni pentru a aborda situația aprovizionării cu gaze în Europa și pentru a asigura alimentarea cu gaze a Ucrainei”. Apare cu evidență că pe lângă susținerea militară acordată Ucrainei de NATO, Occidentul declanșează acțiuni concrete și pentru un ajutor consistent în planul resurselor energetice, al asistenței pentru modernizarea infrastructurii și creșterii siguranței sistemelor energetice din partea de est a Europei, în vecinătatea UE. Consiliul a subliniat că piețele globale de energie competitive și transparente rămân esențiale pentru a asigura o aprovizionare cu energie fiabilă, accesibilă și sigură pentru Europa.

SUA vor să aducă mai mult gaz spre Europa

Pe măsură ce abordează impactul geopolitic și climatic asupra piețelor actuale de energie, UE și SUA intenționează să colaboreze, astfel încât piețele globale de GNL să aibă capacitatea de a furniza aprovizionarea suplimentară și diversificată în cazul întreruperii conductelor de gaze pe termen scurt. Declarațiile anterioare făcute la întâlnirea din 28 ianuarie dintre președintele Statelor Unite, Biden și președintele Comisiei Europene, von der Leyen, au consistență în economia reală de pe piața gazelor. În ianuarie 2022 au fost importate în Europa cantități record de GNL - peste 10,2 milioane tone - din care 46 la sută proveneau din SUA. Potrivit Natural Gas World, noile capacități de lichefiere a gazelor din America vor crea o suplimentare cu 12 milioane tone pe an disponibile pentru piața globală. SUA se impun în acest an ca principalul exportator mondial, depășind Qatar și Australia. De menționat că, stimulate de prețurile mari de pe piața spot a gazelor de la Rotterdam, mai multe nave gaziere și-au schimbat în decembrie și ianuarie destinațiile asiatice inițiale, ajungând în Europa.  

 Gazele pentru Republica Moldova, subiect la Washington

Un capitol distinct al discuțiilor din Consilul SUA-UE a fost, conform comunicatului oficial al reuniunii, „consolidarea securității energetice în UE și vecinătatea acesteia, inclusiv în Ucraina și în Balcanii de Vest”. În acest sens „Consiliul a reiterat că este inacceptabil să se utilizeze aprovizionarea cu energie ca armă sau pârghie geostrategică. Această convingere a stat la baza sprijinului Consiliului pentru creșterea rezistenței și a securității energetice a partenerilor estici, precum Republica Moldova și Ucraina, inclusiv prin fluxuri inverse de gaze”. Ucraina se află în centrul preocupărilor SUA și UE, fiind apreciată ca „partener-cheie”. Consiliul a precizat că „securitatea energetică este vitală pentru o Ucraină suverană”, și  a reiterat că „Ucraina este o țară strategică de tranzit al gazelor pentru UE, și ar trebui să continue să promoveze integrarea Ucrainei pe piața energetică a UE”. Consiliul și-a exprimat „sprijinul continuu pentru explorarea de noi rute și capacități de tranzit al gazelor din UE către Ucraina”. De asemenea, documentul citat a subliniat „importanța continuării sprijinirii procesului de sincronizare a rețelelor electrice ale Ucrainei și Republicii Moldova cu Rețeaua Europeană Continentală”.

Recomandările Consiliului referitoare la Republica Moldova și Ucraina au rezonanță directă pentru România, care are conexiuni multiple cu sistemele de gaze și energetice ale celor două țări vecine. În consecință, investițiile în domeniile respective vor fi stimulate cu prioritate de instituțiile de decizie politică de la Bruxelles și Washington. Pentru cine are viziune la București, momentul oportun trebuie gestionat cu abilitate diplomatică și pragmatism, în primul rând de Ministerul Energiei.

Scenarii negre

Escaladarea conflictului ruso-ucrainean poate avea, în scenariul cel mai drastic, drept consecință oprirea completă a robinetului Gazprom spre UE. Înghețarea livrărilor este însă puțin probabilă, dar soluțiile de criză impun anticiparea de soluții. Înmagazinările de gaze ale UE sunt la nivelul de 38 la sută din capacitate, care, fără o înrăutățire a vremii în februarie și martie, asigură suportul pentru o compensare parțială a deficitului. Se iau în calcul livrări suplimentare de GNL din SUA și Qatar și sporuri de extracție din câmpurile din Norvegia, Olanda și Marea Britanie, precum și o pompare suplimentară de gaze din Azerbaidjan. Potrivit unui studiu citat de publicația Les Echos, acest scenariu negru, care mobilizează toate resursele disponibile pentru a compensa livrările din Rusia, ar lăsa totuși descoperit 10 la sută din consumul de gaze al UE. Situația ar declanșa o perturbare gravă a pieței energiei în Europa, cu o nouă creștere a prețurilor, deja aflate în paliere exorbitante. Totul ar anunța intrarea în recesiune. Dar acest gest extrem din partea Rusiei este puțin probabil, menționează analiza citată. Doar sancțiuni dure aplicate de UE ar putea conduce la contramăsuri echivalente la Moscova.

Rusia și China, parteneriat amplu în energie

Vizita lui Putin la Beijing, pentru deschiderea JO de Iarnă, a fost marcată și de semnarea unui nou acord care suplimentează programul de livrări de gaze pentru China. Astfel, încep lucrările la o nouă magistrală care traversează Mongolia pentru a tranzita 10 miliarde mc/an de gaze din Siberia spre China. Acordul ajunge astfel la livrări anuale de 48 de miliarde mc gaze naturale din Rusia. De menționat, pentru comparație, că disputatul Nord Stream 2, care așteaptă să fie conectat, are o capacitate de transport de 55 de miliarde mc.