CRIZA VIRTUALĂ / Datoria privată a favorizat atacul asupra leului

"Dacă mai spune cineva că este lipsă de lichiditate în România, chiar să nu credeţi", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a arătat că actuala criză are o mare componentă virtuală.

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au văzut din nou poziţii valutare deschise pe termen lung, ca în octombrie 2008 când a avut loc atacul asupra monedei naţionale. "Uitându-mă la poziţiile valutare, am văzut din nou lungiri de poziţii. Rog media, dacă cineva mai spune că e lipsă de lichiditate, să nu-i creadă", a spus Isărescu, la o întâlnire cu mediul de afaceri care a avut loc la sediul BNR. El a explicat că în octombrie 2008 a existat o presiune mediatică folosită de unele bănci, mai ales prin declaraţiile privind lipsa de lichiditate.

EFECT DE BUMERANG
Încercarea de depreciere din toamna anului trecut a venit, într-adevăr, pe fondul unei datorii private înalte, pe termen scurt, dar pe care o pune, în mare parte, pe seama luptei pentru cotă de piaţă dusă până atunci tot de băncile comerciale. "Cea mai mare parte a datoriei externe a venit pe fondul bătăliei pentru cotă de piaţă a băncilor", a spus Isărescu. Pe acest fundal, s-a încercat deprecierea leului, care urmărea  atingerea unui curs de 4,5-4,7 lei/euro şi nu un nivel de 4,2 lei/euro, cum sugerau unii analişti. BNR a intervenit pentru menţinerea încrederii în moneda naţională, fără a apăra un nivel. "Vă garantez că ţinta nu era 4,2 lei/euro. Se dorea 4,5-4,7 lei/euro şi mai sus. În momentul în care scapi frâiele nu mai ai ce să faci. BNR a intervenit, nu pentru că apăra un nivel de curs, ci pentru încrederea în moneda naţională", a spus Mugur Isărescu.

El a explicat că până în primăvara anului trecut România s-a confruntat cu un exces masiv de lichiditate, care însă s-a diminuat în a doua parte a anului. "Exesul s-a datorat intrărilor masive de capitaluri şi incapacităţii economiei Româneşti de a-i absorbi", a precizat Isărescu. El a mai spus că între anii 2005-2007, BNR a cumpărat 10 miliarde de euro, adică mai mult de încă o dată toată masa monetară a României, de la acea vreme. "Practic, cumpărând banii am dublat masa monetară şi apoi i-am absorbit. Cu o mână cumpăram, cu alta îi absorbeam", a explicat guvernatorul. Din toamnă intrările de capital au mai scăzut, economia a reuşit să absoarbă banii, avem şi bug-uri, în imobiliar, în unele zone de retail. Guvernatorul BNR a explicat că o bună parte din criză are caracter virtual. "Când efectele puternice se vor simţi, vom fi deja obosiţi", a avertizat Isărescu.

REVIZUIRI ÎN SCĂDERE
Prognozele de creştere economică se vor revizui în jos la nivel mondial, iar România nu poate rămâne izolată de ce se întâmplă pe plan internaţional, având însă particularităţi, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Fenomenele de criză sunt serioase. Din informaţiile pe care le am, se vor revizui în scădere toate prognozele de creştere economică în plan mondial, iar România nu poate să rămână izolată de ce se întâmplă, având însă particularităţi", a spus Isărescu în cadrul unei dezbateri referitoare la efectele crizei internaţionale asupra economiei româneşti.

Băsescu s-a întâlnit cu bancherii

Statul ar putea acţiona pentru ca cei care în mod deliberat nu îşi rambursează creditele, să fie stimulaţi să o facă, pentru a proteja sistemul bancar din România, a declarat preşedintele Traian Băsescu, la finalul întâlnirii pe care a organizat-o cu principalele 12 bănci din România. Bancherii ezită să mai dea credite pentru că le consideră riscante, mai ales după ce a crescut gardul de nerambursare. "Creditele neperformante au crescut în 2008 în jur de 30%, la fel ca veniturile. Nu vă ascund că în ultimul trimestru avansul a fost mai mare", a spus preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen. În ciuda acestor probleme, preşedintele Băsescu a reiterat ideea că sistemul bancar românesc este solid şi a încurajat populaţia să apeleze la sistemul bancar pentru credite, menţionând că probabil, pe fondul unei creşteri a acestor cereri se va face o ajustare a dobânzilor.

Banii de la FMI, în pericol?

Guvernul ar putea să renunţe să mai ia bani de la FMI, dacă acest lucru presupune majorarea cotei unice sau creşterea TVA, susţin unele surse guvernamentale.

România se află în discuţii de testare cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a vedea structura, volumul şi condiţionalităţile unui eventual împrumut, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. "Suma o s-o stabilim după ce vedem toate condiţiile. Dacă nu ne convin, poate nu-l luăm", a spus Pogea. Ministrul a lăsat deschisă posibilitatea ca România să refuze banii de la FMI, aşa cum susţin surse guvernamentale că nu dorim să ajungem în situaţia Ungariei, care a fost nevoită să crească TVA de la 20% la 23%, pentru a-şi majora încasările la buget, în urma acordului de împrumut cu FMI. Guvernatorul Isărescu a declarat că împrumuturile externe pe care România le-ar putea atrage trebuie să acopere capacitatea relativ limitată de absorbţie a fondurilor europene şi să fie rambursate atunci când sunt estimate intrări mai mari din fonduri UE, adică la orizontul anului 2013. "A apela la finanţări externe extraordinare este un gest de mare responsabilitate. Trebuie să avem în vedere o rambursare care să acopere o capacitate relativ limitată de absorbţie a fondurilor UE, dar care să aibă în celălalt capăt intrările de la Uniune. Este vorba de 30 miliarde euro, astfel că la orizontul anului 2013 să se ramburseze şi eventualele împrumuturi pe care România le are în vedere", a declarat, miercuri, Isărescu. România are nevoie de o finanţare externă de 12-13 miliarde euro, a declarat economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. El a explicat că necesarul neacoperit de finanţare se situează în scenariul optimist la 10 miliarde euro, iar în cel pesimist la 20 miliarde euro, "Serviciul datoriei externe este de 33 miliarde euro şi cu ajustarea deficitului de cont curent, suma totală ajunge la peste 40 miliarde euro, din care cea mai mare parte aparţine sectorului privat, însă nivelul de rostogolire a împrumuturilor este destul de mare", a spus Dumitru.  Mai mulţi analişti economici au opinat că România ar fi trebuit să ia acest împrumt în urmă cu câteva luni pentru că ar fi dat un plus de credibilitate ţării.

Pogea vrea impozit forfetar

Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, s-a declarat îngrijorat de creşterea economică înregistrată în ultimul trimestru din 2008, de numai 2,9%.

"Amplitudinea de cădere a ritmului de creştere din ultimul trimestru este mare. Este un prim semnal că şi în România această contracţie a cererii se manifestă. Sunt îngrijorat şi mă gândesc cum să compensăm", a spus Pogea.

Încetinirea creşterii economice în ultimul trimestru al anului trecut la 2,9%, a limitat avansul PIB la 7,1% în 2008.

Ministrul de Finanţe spune că introducerea impozitului forfetar va aduce bani la buget de la economia nefiscalizată. "Vrem să introducem impozitul forfetar, renunţând la impozitul pe profit pentru sutele de mii de firme care înregistrează pierderi, cum ar fi hoteluri, restaurante şi alte meşteşugării", a spus Gheorge Pogea. Introducerea impozitului forfetar va avea ca efect şi reducerea birocraţiei. "Dacă plăteşti o cotă fixă, să zicem cinci lei, nu te întreabă nimeni nimic. Astfel, vom elimina birocraţia şi vom reduce controalele fiscale", a continuat Pogea. Ministerul de Finanţe va prezenta un memorandum privind reglementarea sistemului de taxe parafiscale, cel târziu săptămâna viitoare. Ministrul a precizat că există 485 de taxe parafiscale, de multe ori colectarea acestora costă mai mult decât suma încasată. Pogea a spus că în perioada următoare se vor stabili reglementările şi criteriile de selecţie unde se va aplica impozitul forfetar.