Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Companiile energetice, unde statul este acţionar majoritar, traversează în această perioadă una dintre cele mai grave crize. Complexul Energetic Hunedoara şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare sunt în insolvenţă, Complexul Energetic Oltenia a anunţat pentru anul trecut pierderi record, iar Compania Naţională a Uraniului este în colaps.
Noua strategie energetică, pe care ministerul de resort promite că o va prezenta în toamnă, se va adresa unui sistem aflat pe marginea prăpastiei. Managementul defectos, interferenţele puternice ale politicului în administrarea acestor companii şi devalizarea lor sunt motivele care au generat situaţia de astăzi. Controalele făcute de către inspectorii Curţii de Conturi au surprins dimensiunea jafului care se practică. Ce au făcut în tot acest timp reprezentanţii statului în Consiliile de Administraţie pentru a curma această situaţie? Nimic, doar şi-au rotunjit conturile cu mii de euro.
CE Hunedoara, aproape de faliment
Complexul Energetic Hunedoara a încheiat anul trecut cu datorii de 1,6 miliarde de lei, adică peste 206 milioane de euro, iar la începutul acestui an a intrat în insolvenţă. CE Hunedoara a înregistrat pierderi de 37,9 milioane de lei în 2012 (circa 8,5 milioane de euro). În 2013, ele au urcat la 147,6 milioane de lei (aproximativ 33,3 milioane de euro), iar în 2014, complexul a raportat pierderi şi mai mari, de 354,5 milioane de lei (aproximativ 80 de milioane de euro). Pentru restructurarea complexului, ISPE Bucureşti a elaborat un proiect care prevedea spargerea sa, dar CE Hunedoara a intrat în insolvenţă, iar acum administratorul juridic trebuie să vină cu un nou proiect.
Intre linii
Complexul are de recuperat 152 de milioane de lei (circa 40 milioane de euro). Cei mai mulţi îi are de primit de la regiile de termoficare din Valea Jiului, dar majoritarea acestora au intrat în insolvenţă.
În cadrul CE Hunedoara, lucrează circa 6.400 de angajaţi la minele de cărbune, dar viitorul lor nu arată deloc bine.
CE Oltenia, pierderi-record
Pentru 2015, Complexul Energetic Oltenia a anunţat pierderi-record de 895 de milioane de lei, dar ele ar putea fi mai mari cu 68 de milioane de lei, având în vedere situaţia falimentară a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare şi a societăţii de termoficare din Craiova, principalii săi debitori. Conducerea complexului a anunţat că va prezenta, în cel mai scurt timp, un program de restructurare şi susţine totuşi că unitatea are o situaţia financiară stabilă.
La RAAN, insolvenţa este faliment
La Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare ( RAAN) din Drobeta-Turnu Severin, activitatea s-a oprit demult, iar angajaţii au fost trimişi acasă. Platforma industrială a intrat în insolvenţă, dar în final va fi pronunţat de către instanţă falimentul, pentru că, având activitatea oprită, regia nu va mai putea fi salvată. Ea are pe stoc apă grea în valoare de aproape 300 de milioane de lei, aceasta fiind destinată reactoarelor 3 şi 4 pe care Nuclearelectrica ar urma să le construiască, cel puţin ipotetic, la Cernavodă. La sfârşitul anului trecut, RAAN avea datorii totale de 1,2 miliarde de lei, ele crescând permanent după intrarea unităţii în insolvenţă. Pe de altă parte, regia va pierde drepturile de mentenanţă pentru apa grea deoarece nu mai dispune de resursele financiare pentru această activitate. Ministerul Energiei are în lucru un proiect de hotărâre de Guvern, prin care se va constitui noua entitate, dar, deşi înfiinţarea ei ar trebui să fie o prioritate, lucrurile se tergiversează.
Pentru că ministerul întârzie înfiinţarea societăţii care să preia stocul de apă grea, recent, directorul RAAN, Ion Sârbulescu, a demisionat.
Dispare şi CN Uraniu?
Compania Naţională a Uraniului este, practic, în faliment, după ce Nuclearelectrica a decis să-i rezilieze contractul de furnizare a pulberilor sinterizabile pentru că i s-au cerut mai mulţi bani. Acum importă pulberea de la firma canadiană Cemaco Inc. CN Uraniu ar fi trebui să deschidă anul acesta o nouă fabrică de procesare şi rafinare a uraniului, la Feldioara. Investiţia se ridică la peste 550 milioane de lei, ea adăugându-se celor 400 de milioane de lei pe care ar trebui să-i aloce pentru deschiderea unei mine la Tulgheş-Grinţieş. În condiţiile în care compania a pierdut şi singurul beneficiar, nu are bani pentru investiţii.
Curtea de Conturi arată cu degetul
La toate aceste societăţi, care acum se află aproape de faliment, Curtea de Conturi a identificat tot timpul probleme. De la abuz în serviciu şi gestiune frauduloasă, achiziţii supraevaluate şi, de multe ori nefolositoare, la contracte date pe ochi frumoşi clientelei politice, pe toate le-au descoperit inspectorii Curţii. De exemplu, numai la Compania Naţională a Uraniului, Curtea a constatat că, în 2010, s-au făcut plăţi nedatorate în sumă de 264.000 de lei. La aceasta am putea aduăga achiziţii supraevaluate cu suma de 3.237.000 lei, neplata obligaţiilor către fondul de mediu, în perioada 2012-2013, în sumă de peste 3,5 milioane de lei şi multe altele. De asemenea, Curtea de Conturi a sesizat justiţia în legătură cu un prejudiciu, estimat la 13.875.740 lei, creat la Complexul Energetic Hunedoara, şi cu un altul, estimat la 46.730.848 de lei, la Complexul Energetic Oltenia.
Hidroelectrica, un caz fericit
Experienţa companiei Hidroelectrica arată că statul, dacă vrea, poate pune ordine în societăţile unde deţine pachetul majoritar. Dacă în urmă cu câţiva ani Hidroelectrica era adusă în pragul falimentului de gaşca băieţilor deştepţi, cu bune conexiuni în sferele politice, acum ea este poate cea mai bună companie a statului. Administratorul judiciar al Hidroelectrica, reprezentantul firmei Euro Insol, avocatul Remus Borza, susţine că listarea unui pachet de 15% din acţiunile companiei, care ar putea avea loc în cursul lunii noiembrie, îi va aduce statului circa 750 de milioane de euro.
Când a intrat în insolvenţă, Hidroelectrica contabilizase pierderi de 1,2 miliarde de euro, din cauza băieţilor deştepţi. Acum, când se pregăteşte să iasă din insolvenţă, compania are o valoare reală de piaţă de minimum 5 miliarde de euro.
Citește pe Antena3.ro
