x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a oprit Moş Crăciun la semafor trenul dezinflaţiei

0
Autor: Adrian Vasilescu 19 Dec 2007 - 00:00

Sfărşitul de an ne-a reamintit că inflaţia nu şi-a epuizat incă resursele. După ce, din ianuarie pănă in iulie inclusiv, preţurile au fost relativ calme, lună de lună, cu un record de coborăre in februarie, la 0,04 la sută, incepănd din august direcţia de mişcare s-a schimbat brusc. Totuşi, doar in luna septembrie rata inflaţiei a sărit peste pragul de 1 la sută, după care a inceput să coboare: 0,97 la sută in octombrie şi 0,93 la sută in noiembrie, ceea ce inseamnă că tentativa inflaţionistă de la inceputul toamnei a eşuat din nou in dezinflaţie. Cifrele o confirmă.

Sfărşitul de an ne-a reamintit că inflaţia nu şi-a epuizat incă resursele. După ce, din ianuarie pănă in iulie inclusiv, preţurile au fost relativ calme, lună de lună, cu un record de coborăre in februarie, la 0,04 la sută, incepănd din august direcţia de mişcare s-a schimbat brusc. Totuşi, doar in luna septembrie rata inflaţiei a sărit peste pragul de 1 la sută, după care a inceput să coboare: 0,97 la sută in octombrie şi 0,93 la sută in noiembrie, ceea ce inseamnă că tentativa inflaţionistă de la inceputul toamnei a eşuat din nou in dezinflaţie. Cifrele o confirmă.



In noiembrie 2007 s-au implinit 17 ani de cănd, in Romănia, s-a trecut la măsurarea riguroasă a ratei inflaţiei. Prima rată lunară a fost calculată şi comunicată in noiembrie 1990, cănd a atins şi cel mai inalt prag al celei de-a 11-a luni din toţi cei 17 ani: 23,4 la sută. Socotesc că are relevanţă să notez şi celelalte cote inregistrate, an de an, in noiembrie: 10,9 la sută in ’91; 13,5 la sută in ’92; 14,2 la sută in ’93; 2,8 la sută in ’94; 4,1 la sută in ’95; 5,8 la sută in ’96; 4,3 la sută in ’97; 1,9 la sută in ’98; 4 la sută in ’99; 2,8 la sută in 2000; 2,7 la sută in 2001; 2,6 la sută in 2002; 1,4 la sută in 2003; 0,6 la sută in 2004; 1,2 la sută in 2005; 1,09 la sută in 2006; 0,93 la sută in 2007. Iată, aşadar, că in 17 ani, in noiembrie, numai de două ori inflaţia a coborăt sub pragul de 1 la sută: in 2004 şi in acest an. Un motiv pentru Casandre, care au prezis o inflaţie explozivă in trimestrul al patrulea din 2007, să fie acum nervoase. Socoteala lor de acasă nu s-a potrivit cu cea din tărg. Şi nici in decembrie preţurile nu vor face saltul prezis.

Pentru a nu trezi nedumeriri, voi explica de ce am precizat că, la 1 noiembrie 1990, in Romănia, nu a inceput inflaţia… ci doar numărătoarea cotelor de inflaţie, de fapt măsurarea riguroasă a ratelor mişcării preţurilor. In contrast cu o altă judecată, ce s-a intipărit in minţile romănilor şi pe care o găsim in multe lucrări de specialitate. şi anume, că la 1 noiembrie 1990 ar fi inceput inflaţia in Romănia. Acum 17 ani, aşadar. Un neadevăr. Pentru că noi am avut inflaţie cu toptanul, chiar inflaţie galopantă, cu mult inainte. Din anii ’70, incă, romănii au tot pierdut bani mulţi la ruleta preţurilor. De atunci, necontenit, fără ca statisticile să fi surprins fenomenul, preţurile au sărit in aer, iar leul şi-a pierdut valoarea.

Dacă toate astea s-au intămplat pănă in decembrie ’89, la 1 noiembrie ’90 ce-a fost? Nu atunci a inceput inflaţia in Romănia?

Desigur, nu. Acum 17 ani, la 1 noiembrie 1990, a inceput să fie pusă ordine in procesul inflaţionist. Am trecut la preţuri libere şi adevărate, stabilite pe piaţă, chiar dacă in multe domenii plafonate, la măsurători riguroase, pe criterii ştiinţifice, ale ratei inflaţiei. Ce ne arată tabloul? Că in 17 ani, din noiembrie 1990 pănă in noiembrie 2007, preţurile au crescut de 3.004 ori. Desigur, in medie. Pentru că in detaliu, in timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit de 2.362 de ori, iar mărfurile nealimentare de 3.106 ori, serviciile au inregistrat cea mai drastică scumpire: de 5.356 ori. Am avut ani cu rate ale inflaţiei anuale din trei cifre, apoi din două cifre şi, in sfărşit, incepănd din 2004 am trecut la inflaţia cu o singură cifră. In descreştere: 9,3 la sută in 2004, 8,6 la sută in 2005 şi 4,8 la sută in 2006. In 2007, după ce vom trage linie, la 31 decembrie, probabil că inflaţia se va inscrie intr-o cotă de 6-6,2 la sută.

Adevărurile de dincolo de cifre

Am recurs la cifre, poate la prea multe cifre, din două motive. Primul: pentru a evidenţia dinamica inflaţiei, mişcarea preţurilor de la rate anuale cu trei cifre la rate cu o singură cifră. Al doilea: pentru a explica semnificaţia trecerii de la cifrele mari la cele mici.

In vremea cifrelor mari plătea populaţia şi plăteau intreprinderile rentabile, indeosebi cele cu capital privat. Somnolenţa şi jaful umflau preţurile cu tot ceea ce se risipea. Aşa că inflaţia era pentru multe intreprinderi o subvenţie. Iar pentru populaţie un cancer.

Din 2000 incoace, evoluăm pe un tărăm nou: cel al dezinflaţiei. Cu căt inflaţia e mai mică, cu atăt se vede mai bine cine este competitiv şi cine nu. Pentru că nu numai preţurile, ci şi costurile incep să spună adevărul. Iar din 2004, de cănd a inceput inflaţia cu o cifră, la sfărşitul fiecărui an, cănd se trece la incheierea bilanţurilor contabile, se vede cum se răzbună şi veniturile fără acoperire in productivitate, şi stocurile de produse nevandabile, şi materiile prime risipite, şi consumurile exagerat de mari. Creşterile de preţuri, ce au coborăt sub 10 la sută, sunt prea mici ca să le mai poată acoperi. E drept insă că inflaţia, scăzănd, loveşte in profituri. De fapt, in falsele profituri, obţinute din creşteri de preţuri şi nu din cifre de afaceri scoase din eficienţă şi performanţă.

De căţiva ani, simţim deja că o inflaţie mai mică ne aduce o uşurare. Romănii au scăpat deja de preţurile căţărătoare. Milioane de oameni necăjiţi, care ani şi ani şi-au tot făcut socoteli disperate, căt timp trebuie să muncească ei pentru a-şi putea cumpăra măncarea cea de toate zilele, imbrăcămintea, bunurile de folosinţă casnică, ajungănd la concluzii descurajante, văd acum crescănd puterea lor de cumpărare. Pentru că şi o inflaţie de 6 la sută, ca in acest an, e depăşită cu mult de creşterea salariilor şi a pensiilor. Ceea ce inseamnă un spor considerabil de putere de cumpărare.


Cozonacii umflă nota de plată

Datele inflaţiei la sfărşitul acestui an merită o analiză detaliată. Repet: rata pe 2007 va fi in jur de 6 la sută. Ţinta de inflaţie stabilită de BNR e de 4 la sută, cu o marjă de plus/minus un procent. Vom avea, deci, o depăşire a ţintei. Era posibilă incadrarea inflaţiei in coridorul de 4 plus/minus 1 la sută? In prima parte a anului nu vedeam nici un motiv de a ieşi din marjă. Au fost 7 luni cu preţuri calme.

Unde e hiba? Acolo unde ne aşteptam: la căteva mărfuri alimentare. Aici s-a produs săritura de toamnă. Dar in nici un caz creşterea nu a atins prezicerile.

Lovitura au dat-o insă pregătirile pentru Crăciun. Ştiu bine comercianţii că romănii nu vor renunţa la tradiţionalii cozonaci. Aşa că timp de trei luni, in septembrie, octombrie şi noiembrie, au scumpit făina, uleiul, ouăle şi laptele. Preţul uleiului a crescut ca in vremea marii inflaţii din anii ’90. De aici depăşirea ţintei.

Povestea cozonacilor este cea mai bună dovadă că la noi incă mai persistă un climat inflaţionist, care oricănd ne poate provoca surprize dintre cele mai neplăcute. Un climat periculos, in sensul că s-a ajuns la exacerbarea componentei psihologice a creşterii preţurilor. Sunt incă induse anticipaţii dezordonate ce derutează pieţele şi răvăşesc economia. Din această cauză, cu precădere, mai au incă loc mişcări anapoda ale preţurilor, cu o sensibilitate accentuată la factorii emoţionali.
Citeşte mai multe despre:   economic,   preţurile,   sută,   noiembrie,   inflaţia,   inflatie,   cifre,   inflaţiei,   sut,   infla

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Rezervările cu vouchere de vacanţă au crescut cu 34% în 2021

Rezervările cu vouchere de vacanţă au crescut cu 34% în 2021
Rezervările cu vouchere de vacanţă au crescut cu 34% în acest an. Cu toate acestea, multe au rămas nefolosite, arată o  cercetare a platformei de rezervări hoteliere Travelminit.ro, realizată cu...

Efectele pandemiei pe piața muncii: Numărul de ore lucrate a scăzut cu 10% în România

Efectele pandemiei pe piața muncii: Numărul de ore lucrate a scăzut cu 10% în România
Deși oamenii se plâng de faptul că munca de acasă a dus la prelungirea programului de lucru și interferența cu viața privată, numărul orelor lucrate efectiv a scăzut cu circa 10% în România, în 2020, co...

Într-un deceniu, românii aproape şi-au dublat avuţia 

Într-un deceniu, românii aproape şi-au dublat avuţia 
Avuţia netă a populaţiei s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 mld. lei în 2011 până la maximul istoric de 2.414 mld. lei (aproape 500 mld. euro) atins în 2020. În anul pandemic 2020,...

România se poate transforma într-un centru tehnologic în următorii ani

România se poate transforma într-un centru tehnologic în următorii ani
Liderii industriei au clasat orașe din toată lumea, cu excepția Silicon Valley, într-un top al locațiilor ce vor deveni centre de inovație în tehnologie în următorii patru ani. România se poate transforma într...

BNR: Un român trebuie să muncească 9 ani pentru a-şi cumpăra un apartament

BNR: Un român trebuie să muncească 9 ani pentru a-şi cumpăra un apartament
Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata...

BNR arată problemele care afectează economia

BNR arată problemele care afectează economia
Disciplina scăzută la plată în economie şi probleme în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale existente la nivelul economiei...

Datoria externă a României explodează. A urcat la 55% din PIB

Datoria externă a României explodează. A urcat la 55% din PIB
Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF. O creştere mai puternică s-a petrecut în...

Ce promite Florin Cîțu lucrătorilor din agricultură

Ce promite Florin Cîțu lucrătorilor din agricultură
Premierul Florin Cîţu promite că piețele nu se vor închde și nici nu vor fi introduse taxe în agricultură, la o întâlnire cu reprezentanții Federaţiei Agrostar. "Hai, România! Astăzi, în...

România, printre statele UE cu cel mai mare deficit guvernamental în trimestrul I din 2021

România, printre statele UE cu cel mai mare deficit guvernamental în trimestrul I din 2021
Deficitul guvernamental a ajuns la 7,4% din PIB în primul trimestru din 2021, în zona euro, şi la 6,8% din PIB în UE. România se află printre statele cu cel mai ridicat nivel al deficitului, arată...

Trei domenii în care printarea și scanarea 3D simplifică mult lucrurile

Trei domenii în care printarea și scanarea 3D simplifică mult lucrurile
Din momentul în care imprimanta 3d a apărut, multe piedici au putut fi depășite și multe provocări au putut fi acceptate mai ușor. În paralel, și scannerul 3d a fost primit cu brațele deschise de către...

Cele mai tari salarii din România, în București-Ilfov, Timiș și Cluj

Cele mai tari salarii din România, în București-Ilfov, Timiș și Cluj
București-Ilfov este pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale țării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net. Județele Timiș și Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei....

5 pași pentru a obține o mărire de salariu

5 pași pentru a obține o mărire de salariu
Abordand negocierile in mod diferit si invatand cateva abilitati esentiale, puteti fi pe drumul catre un salariu net mai echitabil. Iata cinci sfaturi de negociere a salariilor pentru a va ajuta sa castigati compensatia ...

Cum să alegi cea mai avantajoasă ofertă de furnizare gaze naturale pentru locuință?

Cum să alegi cea mai avantajoasă ofertă de furnizare gaze naturale pentru locuință?
Tot mai multe locuințe din România sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, inclusiv pentru partea de încălzire. Dacă pentru aragaz consumul de gaze naturale este foarte mic în mod normal, cu totul stau...

Profitul firmelor de consultanță au crescut cu 22% în 2020

Profitul firmelor de consultanță au crescut cu 22% în 2020
Profitul companiilor de consultanţă a depăşit 3,3 miliarde de lei în 2020, cu 22% mai mare faţă de anul  anterior, când s-a situat la 2,7 miliarde de lei şi peste cel din 2018, când a fost...
Serviciul de email marketing furnizat de