Cum am evitat o criză majoră în 2009

România ar fi riscat în acest an un gol de finanţare externă de cel mult 16 miliarde de euro, dacă nu ar fi avut încheiat acordul cu FMI şi UE. Cea mai mare vulnerabilitate a economiei rămâne diferenţa între depozitele şi împrumuturile în valută.

Sunt câteva opiniile pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a exprimat în Spania astăzi, când a devenit membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania.

Calculele au arătat că pentru anul 2009 România ar fi putut avea un deficit de finanţare estimat între 7,5 şi 16 miliarde de euro, depinzând de sentimentul investitorilor străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale băncilor şi ale companiilor private. Însă, importul de credibilitate de la UE şi FMI a făcut ca unele finanţări private să nu se mai reducă sau să se reducă mai puţin.

"Acest sentiment negativ s-a reflectat în deprecierea leului în perioada octombrie 2008 – februarie 2009. În aceste condiţii, autorităţile au decis să promoveze politici care să asigure reduceri minime ale finanţărilor externe ale României", a declarat Isărescu.

El notează că reducerea finanţării externe şi incertitudinea au tins să determine deprecieri nejustificate ale leului şi că provocările au fost cu atât mai mari cu cât, în pofida cumpărărilor mari de valută efectuate în perioada 2005-2007, BNR a reuşit doar să atenueze aprecierea nesustenabilă a leului şi nu să o evite în totalitate.

"Mai mult, creditele în valută au avut o dinamică susţinută şi o eventuală depreciere rapidă şi excesivă a leului ar fi creat efecte negative în lanţ la nivelul sistemului bancar. În consecinţă, în acest context nou, politica băncii centrale privind intervenţiile pe piaţa valutară a fost ghidată de filozofia conform căreia o volatilitate înaltă a cursului de schimb este dăunătoare atât pentru obiectivul privind inflaţia, cât şi pentru sănătatea sectorului real şi a celui financiar", a spus guvernatorul băncii centrale.

El precizează că intervenţiile valutare au avut în vedere, în primul rând, ca o depreciere excesivă a monedei naţionale să fie evitată, ca nivelul deprecierii şi pasul acesteia să fie corelate cu progresele înregistrate în ajustarea contului curent, în al doilea rând s-a urmărit calibrarea în funcţie de evoluţia rezervelor valutare şi, în al treilea rând, controlul lichidităţii pe piaţa monetară.

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost condamnată la 25 de ani de închisoare după ce s-a aflat ce făcea cu elevii. Are și un copil cu un elev de 12 ani

"Importul de credibilitate de la UE şi FMI a făcut ca unele finanţări private să nu se mai reducă sau să se reducă mai puţin. Pe aceste căi, măsurile incluse în acordurile menţionate au asigurat finanţarea economiei româneşti (...) Scăderea presiunilor de depreciere a leului şi, implicit, o diminuare ceteris paribus (celelalte condiţii rămân neschimbate - n.r.) a presiunilor inflaţioniste care apar prin intermediul canalului cursului de schimb, împreună cu eforturile de consolidare la nivel fiscal au permis băncii centrale să treacă la relaxarea prudentă a politicii monetare, ceea ce va atenua panta de scădere a PIB, fără amplificarea presiunilor inflaţioniste", a conchis Isărescu.

Încă vulnerabili

Diferenţa între depozitele şi împrumuturile în valută din România reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei, fiind principalul canal prin care eventuala stopare a finanţării externe se transferă în deprecierea cursului de schimb, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu

"Băncile au devenit dependente de finanţarea externă şi dezechilibrele dintre activele în valută ale companiilor şi gospodăriilor şi pasivele lor în valută au crescut. În 2004, în sectorul companiilor, diferenţa dintre depozitele în valută şi împrumuturile în valută era de aproximativ -5 miliarde lei, iar în martie 2009 această diferenţă era de şapte ori mai mare (-34 miliarde lei). În sectorul gospodăriilor, diferenţele erau de +5 miliarde lei şi, respectiv, -28 miliarde lei. Aceste dezechilibre reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei româneşti, fiind principalele
canale prin care eventuala stopare a finanţării externe se transferă în deprecierea cursului de schimb", se arată în dizertaţia prezentată, marţi, de Isărescu cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania.

Guvernatorul BNR notează că, în perioada 2004 - 2008, intrările de capitaluri străine în România au crescut, deficitul de cont curent a urcat de la 8,4% din PIB în 2004 la 12,3% din PIB, iar datoria externă pe termen mediu şi lung a sectorului privat a avansat de două ori, de la 12,9% din PIB la 25,6%.