Cum arată planul PNL de tăiere a facturilor la energie și gaze pentru populație și IMM-uri 

Guvernul demis a finalizat completarea proiectului pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022. Proiectul prevede atât plafonarea prețurilor finale, cât și posibilitatea amânării plății facturilor la energie electrică și gaze cu maximum 6 luni pentru consumul din perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. 

Clienții casnici beneficiari ai schemei de compensare sunt persoanele fizice al căror consum total de energie electrică în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 se situează între 150 kwh-1.500 kwh, inclusiv.

Compensarea acordată consumatorilor casnici este de maximum 0,21 de lei/KWh aferentă unui consum cuprins între 150 kwh-1.500 KWh, inclusiv. În ceea ce privește consumul de gaze, compensarea se va acorda  persoanelor fizice al căror consum total de gaze naturale în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 se situează între 80 m3 și 1.000 m3 , inclusiv, iar ea este de maximum 25% din consumul de gaze naturale facturat.

Furnizorii de energie electrică/gaze naturale au obligația să emită clienților finali, până la data de 30 iulie 2022, facturi de regularizare pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, pe baza datelor de măsură comunicate de operatorii de distribuție de energie electrică/gaze naturale.

Apare și plafonarea prețurilor

În perioada aplicării prezentei legi, prețurile la energie electrică și gaze naturale se plafonează, pentru clienții casnici, după cum urmează:

1. Prețul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult un leu/KWh, din care componenta de preț a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 de lei/ KWh;

2. Prețul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 de lei/KWh, din care componenta de preț a gazelor naturale va fi în valoare de maxim 0,25 de lei/KWh.

Diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și plafonul maxim de 250 de lei/MWh, reprezentând prețul gazelor naturale, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei. Similar, diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și plafonul maxim 525 de lei /MWh, reprezentând prețul energiei electrice active, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei.

Va fi posibilă și suspendarea plății facturilor

La cererea scrisă a debitorului, se suspendă pentru o perioadă cuprinsă între minimum o lună și maximum 6 luni plata facturilor la energie electrică și gaze naturale. Recuperarea sumelor datorate de către furnizorii de energie electrică și gaze naturale se poate face până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022. Solicitarea de suspendare a plății se poate face cu privire la plata consumului aferent perioadei 1 noiembrie 2021- 30 aprilie 2022.

Cum vor fi sprijinite IMM-urile
 

În perioada aplicării prezentei legi, vor fi sprijinite pentru a avea un preț mai mic la energie și gaze inclusiv IMM-urile. Potrivit proiectului de ordonanță, acest sprijin se va concretiza prin: 

- aplicarea unei cote reduse a taxei pe valoarea adaugată de 5% asupra bazei de impozitare pentru furnizarea energiei electrice/gazelor naturale la clienții finali;

- exceptarea, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii certificatelor verzi, contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență și a accizei;

- exceptarea, în cazul gazelor naturale, de la plata contravalorii accizei.

Contravaloarea certificatelor verzi și a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență se scad din totalul de plată al facturii emise de furnizor.

Propunerile AEI pentru a evita colapsul energetic

Criza energetică generată de unele cauze vizibile și de alte cauze invizibile a trecut într-un nou stadiu, acela de haos energetic, și se îndreaptă spre o altă fază, acea de colaps energetic, arată într-o scrisoare adresată președintelui României, Klaus Iohannis, premierului demis Florin Cîțu și șefilor celor două Camere ale Parlamentului de către Asociația Energia Inteligentă (AEI). „România a risipit timpul în care putea să vină cu măsuri progresive, care să contracareze cauzele care determinau creșterea prețului (măsuri fiscale, administrative, legislative, compensatorii etc.), fapt ce ar fi găsit România în alt moment din punctul de vedere al impactului prețului energiei asupra consumatorilor”, se arată în scrisoare. Asociația consideră necesară abordarea problemei energetice printr-un Plan de Urgență Energetică, în doi pași: 

1. Pasul 1: Diminuarea poverilor fiscale din facturile de energie și gaze, regândirea măsurilor administrative din piață și acțiuni compensatorii, ar fi măsurile care ar urma să se aplice în prima fază și care ar putea genera o reducere a facturilor la toți consumatorii cu până la 35%. 

2. Pasul 2: Introducerea unor acțiuni de reglementare a pieței pentru o perioadă determinată, care se vor aplica doar în condițiile în care măsurile Pasului 1 nu vor mai fi suficiente și impactul prețurilor asupra consumatorului va continua să crească, măsură care este estimată că ar genera o reducere a prețului la toți consumatorii cu până la  40%.

Care sunt măsurile concrete cerute de AEI

În principal, se are în vedere modificarea Legii 123/2012 pentru îmbunătățirea funcționării pieței de gaze și modificarea prevederilor Codului Fiscal pentru:

• Reducerea TVA, a accizelor și a taxelor din factura la energie și gaze;

• Aplatizarea curbei plăților gazelor și energiei electrice în sezonul rece 2021/2022, cu transferarea unei părți din costuri în perioada caldă 2022;

• Obligativitatea indicării marjei comerciale medii practicate de furnizori în contracte și pe facturi;

• Separarea activității de trading de cea de furnizare, sub aspectul acționariatului, contabilității și managementului;

• Supraimpozitarea supraprofiturilor furnizorilor;

• Obligativitatea realizării de către ANRE și operatorii bursieri a unor rapoarte săptămânale și lunare, publicate până cel mai târziu a 3-a zi din săptămâna următoare și a 5-a zi din luna următoare, privind prețurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie;

• Suspendarea GRP (Gas Release Program) pentru gaze;

• Înființarea de urgență a Entității pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor, ca entitate care să aibă atribuții legale în medierea conflictelor dintre furnizori și consumatori.

Suspendarea temporară a exporturilor

De asemenea, se propune introducerea unor acțiuni de reglementare a pieței pentru o perioadă determinată (gaze, energie electrică), conform Legii 21/1996 (Legea concurenței) cu toate modificările ulterioare. Astfel, în baza acestei legi se avansează ideea suspendării temporare a exporturilor, plafonarea profiturilor furnizorilor, introducerea coșului de import, astfel încât cantitățile de energie (gaze și energie electrică) importate să fie distribuite în mod unitar la nivelul tuturor consumatorilor etc. Nu în ultimul rând, se solicită definirea conceptului de Societate de Securitate Energetică Strategică, cu scopul de achiziționare de gaze/energie electrică pentru acoperirea eventualelor crize energetice.

Stoparea haosului de pe piața de energie și prevenirea unui colaps în energie presupun declanșarea Stării de Alertă Energetică și pregătirea operatorilor și consumatorilor pentru orice situație posibilă. Trebuie să avem în vedere că lipsa de acțiune ne poate aduce oricând în situația petrecută în Texas în primăvara lui 2021 – Facturi de mii de dolari la energie electrică în Texas, în ciuda căderilor de curent.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă