Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania "va exporta" 10 miliarde de euro in perioada urmatoare printr-o schema care sprijina energiile verzi, fara ca vreo proteina din acesti bani sa se intoarca in economia romaneasca, avertizeaza expertii in energie.
Pe langa faptul ca energia regenerabila va duce la scumpiri cu peste 30% la electricitatea platita de toti consumatorii, fie casnici, fie industriali, aceasta masura nu impune nici o prevedere investitorilor ca unele dintre profiturile generate in Romania sa fie reinvestite in tara noastra, iar echipamentele folosite sa fie produse autohton.
"Ar trebui ca din profiturile obtinute prin aceasta schema, o cota sa poata fi investita in energia din Romania", a declarat ieri Teodor Chirica, vicepresedinte al Foratom si fost director al Nuclearelectrica. Unul dintre aceste proiecte in care investitorii ar putea fi pusi sa cotizeze este centrala prin pompaj de la Tarnita, proiect de un miliard de euro pentru care Hidroelectrica nu a gasit deocamdata investitori si care a fost amanat in dese randuri. Paradoxal, centrala de la Tarnita va fi folosita exact pentru reglarea distorsiunilor produse de fermele eoliene atunci cand vantul nu mai bate. Chirica sustine ca este o practica normala ca statul care acorda sprijin unor companii sa ceara si ceva in schimb, si ca este deja implementata in Occident.
Teodor Ovidiu-Pop, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie (IRE), are alta viziune: ca in timpul construirii centralelor eoliene, solare sau pe biomasa in Romania sa fie folosite utilaje si materiale produse in tara noastra. "Deocamdata, in Romania, din productia interna, se folosesc doar ciment, pietris si forta de munca ieftina. Pana si monoraiurile se aduc din Ungaria", a spus el la acelasi forum.
Situatia e cu atat mai stringenta cu cat rata interna de rentabilitate stabilita de legea energiilor regenerabile este in Romania de 10%-12%, dublu fata de tari precum Germania. Acesta este motivul pentru care in Romania s-au ingramadit pana acum proiecte de energie verde care totalizeaza 30.000 MW instalati, aproape dublu fata de cat insumeaza toate centralele existente acum in tara, potrivit datelor livrate de Transelectrica. Mai mult, pentru atingerea tintelor de mediu, Romania nu are nevoie decat de 4.300 MW eolieni, 250 MW in centrale fotovoltaice si 600 MW pe biomasa. Subventiile se acorda prin sistemul de certificate verzi, unde se acorda un astfel de document la fiecare MWh de energie eoliana. Pe noua lege se vor acorda doua certificate la un MWh produs din vant si livrat in sistem. Acestea se pot tranzactiona pe OPCOM la preturi cuprinse intre 27 si 55 de euro. Schemele de sprijin pentru promovarea energiilor regenerabile si reducerea emisiilor poluante deja au inceput sa "curenteze" industria: reprezentantii Alro au declarat ca acestea cresc costurile cu 20%. Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, a afirmat recent ca Romania ar putea taia din numarul de certificate peste doi ani daca se va constata ca nu-si mai permite sa le suporte din cauza crizei sau a costurilor mari. Ideea ca pentru "purcoiul" de bani investitorii sa dea si ceva inapoi tarii unde deruleaza afacerea se aseamana cu asa-numitele contracte de offset din domeniul militar.
Mircea Cotosman, consilier al ministrului Economiei Ion Ariton, a declarat ca ideea se afla deja pe agenda institutiei. Pe de alta parte, Valentin Mircea, membru al Plenului Consiliului Concurentei, a declarat ca "inclusiv potentiala obligare a producatorilor de a folosi materiale din Romania poate fi socotita ajutor de stat catre Comisia Europeana", asa ca autoritatile trebuie sa actioneze cu bagare de seama.
Romania a mai aplicat acelasi principiu in industria farmaceutica, de la 1 octombrie fiind aplicata "taxa claw-back", prin care statul va lua inapoi din domeniul farma o parte din banii acordati pentru medicamente.
