Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Activitatea de decontaminare a siturilor se va finaliza, teoretic, în anul 2050, dar cu condiţia introducerii unor stimulente fiscale pentru a face atractive aceste zone, şi va costa peste opt miliarde de euro. Vorbim despre 1.183 de situri potenţial contaminate şi 210 contaminate, potrivit ultimei "Strategii Naţionale şi a Planului Naţional de Acţiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România" adoptate în 2015 ( HG nr. 683/2015). La cum se mişcă însă lucrurile, eliminarea acestor siturilor va fi o misiune imposibilă pentru România, cel puţin în următoarea sută de ani.
Costurile estimative pentru decontaminarea celor 1.183 situri potenţial contaminate au fost estimate la 7,145 miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate cheltuielile s-ar ridica la 1,264 miliarde de euro, bani care ar trebui asiguraţi prin accesarea de fonduri UE, prin finanțare de stat, prin finanțări externe şi private. Cum s-a stabilit însă numărul acestor situri contaminate ar putea ridica unele semne de întrebare dacă avem în vedere că la sfârşitul anului 2013 numărul lor era de 1.682, din care 1.287 potenţial contaminate şi 395 contaminate, iar costurile pentru ecologizare erau estimate la peste 10 miliarde de euro.
Ne mişcăm foarte greu
Potrivit ultimului raport anual al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, cel din 2015, numărul siturilor potenţial contaminate era de 1183. Tot 1183 figurau însă şi în raportul publicat în 2014. „Fiecare cu priorităţile lui. Fiecare ecologizare costă milioane de euro şi investiţia nu aduce niciun beneficiu economic. De cele mai multe ori se preferă ca aceşti bani să fie investiţi în ceva care generează şi un venit”, ne explică Magor Csibi, preşedintele fundaţiei de mediu WWF situaţia din teren. Multe siturile contaminate sunt proprietate privată, dar în multe cazuri compania a dispărut de mult, iar sarcina de a le ecologiza revine acum statului român sau autorităţilor locale. S-a ajuns în această situaţie pentru că la momentul privatizării fostelor complexuri industriale li s-au impus condiţii de mediu minime.
„Celor care au cumpărat aceste unităţi nu li s-a impus, de exemplu, depunerea unei garanţii, astfel că dacă firma dispare să existe banii pentru această operaţiune de ecologizare. Acum pentru asta trebuie să plătim cu toţii”, Magor Csibi, preşedintele WWF.
100.000 de hectare este, la o evaluarea rapidă, suprafaţa de teren contaminat sau potenţial contaminat
Realizările se numără pe degete
Pentru exerciţiul financiar 2007-2013, fondurile UE alocate României pentru reabilitarea zonelor poluate istoric prin POS Mediu au fost de 132 milioane de euro, din care 119 de milioane de euro a reprezentat contribuţia UE, dar la sfârşitul anului 2014 valoara fondurilor angajate era de peste 178 de milioane de euro, ceea ce reprezinta 135% din alocarea POS Mediu. Deşi suma ar părea mare, ea nu finanţează decât şase proiect de ecologizare, dintre care doar unul major.
„Problema siturilor contaminate a intrat într-un con de umbră şi din ce ştiu eu în ultimul an nu s-a făcut cam nimic în această direcţie” spune şi Raul Pop, preşedintele Fundaţiei Ecoteca.
La modul cum se mişcă acum lucrurile, România ar putea primi la un moment dat amenzi de la Comisia Europeană pentru că nu respectă strategia pe care şi-a asumat-o. „În mod normal pentru acest gen de problemă ar fi trebuit stabilit un calendar pentru fiecare proprietar de site contaminat în vederea închiderii. Acest lucru nu există, aşa că fiecare face ce poate, mai ales că vorbim de investiţii foarte mari”, a mai precizat Raul Pop.
Noi finanţări prin POIM
Strategia adoptată în 2015 a fost elaborată în conformitate cu angajamentul României privind condiţionalitatea impusă de Comisia Europeană pentru pregătirea şi selectarea proiectelor ce vor fi co-finanţate din fondurile structurale UE în exerciţiul financiar 2014-2020, aşa cum sunt obiectivele specifice menţionate în Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Obiectivului Specific (OS) 4.3 Reducerea suprafeţelor poluate istoric. Apelul de proiecte s-a lansat la începutul acestui an, urmând ca solicitările să se primească până pe data de 30 iunie.
Remedierea siturilor contaminate are ca efect reducerea riscurilor pentru sănătatea umană și mediu.
