Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deficitul bugetar, „bomba” din economia României: avertisment dur de la BNR
Economia României se află într-un punct critic, iar deficitul bugetar reprezintă cea mai mare vulnerabilitate, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Într-o analiză publicată pe 25 martie 2026, acesta susține că orice abatere de la programul de consolidare fiscală ar putea declanșa efecte grave și de lungă durată, inclusiv pierderea accesului la finanțare.
Deficitul bugetar, cea mai mare problemă a economiei
Eugen Rădulescu atrage atenția că dezechilibrul fiscal este principala constrângere a economiei românești. În opinia sa, evoluția din ultimii ani este alarmantă: de la o datorie publică de sub 12% din PIB înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România a ajuns astăzi la aproximativ 60% din PIB.
Mai mult, deficitul bugetar a atins în 2024 un nivel considerat „neverosimil”, de 9,3% din PIB. În acest context, guvernul a lansat un program de ajustare fiscală pe șapte ani, menit să readucă deficitul în limitele stabilite la nivel european.
„Nu există alternativă reală: trebuie să respectăm cu strictețe acest program”, subliniază Rădulescu, avertizând că situația este „pe muchie de cuțit”.
„Situația a fost și este pe muchie de cuțit. Nu avem decât o singură soluție: să ținem cu dinții de programul de diminuare a deficitului asumat de guvern și aprobat de parlament, program care a fost agreat și cu Comisia Europeană. Nu este plăcut, este cu mult mai confortabil să trăim pe datorie, pe seama deficitelor care se tot acumulează, nu? Ei bine, nu! Din 2017 încoace am tot înregistrat deficite ce au arătat doar un lucru: iresponsabilitatea guvernanților din această perioadă. A venit momentul notei de plată pentru bunăstare pe datorie. Pentru că nu a fost inventat încă mecanismul prin care o țară să trăiască la nesfârșit mai bine decât reușește să producă”, explică Eugen Rădulescu.
Presiuni uriașe asupra bugetului
Consolidarea fiscală este îngreunată de mai mulți factori simultani. Printre aceștia se numără:
- creșterea accelerată a costurilor cu dobânzile, estimate la peste 60 de miliarde de lei anual
- majorarea cheltuielilor pentru apărare
- presiunea demografică generată de pensionarea generațiilor numeroase
Aceste elemente pun o presiune suplimentară asupra bugetului, făcând ajustarea mult mai dificilă decât în trecut.
Dobânzi mai mari decât în țări mai îndatorate
Un semnal de alarmă important vine din costul la care România se împrumută. Deși are o datorie publică mai mică decât alte state europene, țara noastră plătește dobânzi mai mari decât economii precum Franța, unde datoria depășește 120% din PIB.
Explicația, spune Rădulescu, ține de lipsa de credibilitate. Istoricul promisiunilor neîndeplinite și al regulilor fiscale ignorate a afectat încrederea investitorilor.
„Piețele nu au simțul umorului și sancționează rapid orice derapaj”, avertizează acesta, adăugând că România se numără printre statele cu cele mai ridicate costuri de finanțare din categoria investment-grade.
Primele semne pozitive, dar riscurile rămân
Totuși, există și vești relativ bune. Deficitul bugetar din 2025 a fost mai mic decât ținta asumată, iar începutul anului 2026 a adus chiar un mic excedent.
Aceste evoluții au contribuit la îmbunătățirea percepției investitorilor și la o ușoară reducere a dobânzilor. Rădulescu consideră că este un semn că direcția este corectă, însă avertizează că orice relaxare ar putea anula progresul.
Critici dure la adresa discursului public
Consilierul BNR critică tonul alarmist din spațiul public, unde economia este adesea descrisă în termeni apocaliptici. În opinia sa, astfel de mesaje, combinate cu presiuni politice pentru amânarea reformelor, pot deveni periculoase.
El atrage atenția că abaterea de la țintele de deficit ar putea duce la o situație extremă: închiderea piețelor financiare pentru România.
„Consecințele ar fi devastatoare și de lungă durată”, avertizează economistul.
Carburanții, o temă sensibilă
Un punct central al analizei îl reprezintă creșterea prețurilor la carburanți, pe fondul tensiunilor internaționale din sectorul energetic.
Deși scumpirile afectează direct populația și economia, Rădulescu respinge ideea reducerii taxelor sau acordării de subvenții. Motivul este simplu: bugetul nu își permite astfel de concesii.
„Plătim acum pentru excesele din trecut”, explică el.
Veniturile din taxarea carburanților sunt esențiale pentru buget, iar renunțarea la ele ar pune în pericol obiectivul de reducere a deficitului la 6,2% din PIB.
Alegerea dificilă: prețuri mai mari sau stabilitate economică
Rădulescu formulează clar dilema:
- reducerea taxelor la carburanți și creșterea deficitului
- sau menținerea disciplinei fiscale
În opinia sa, a doua opțiune este singura rațională, chiar dacă implică costuri pentru populație. Impactul asupra șoferilor, estimat la 50–100 de lei în plus pentru un plin, este considerat minor comparativ cu riscul creșterii explozive a datoriei publice.
„Aici suntem. Numeroase țări au adoptat deja măsuri de limitare a impactului creșterii prețului petrolului, fie prin reduceri temporare de taxe sau prin subvenții la pompă, fie prin ajutoare țintite pentru transportatori și gospodării vulnerabile. Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori! Este perfect rațional să ai un fond de rezervă la buget. Dar când îl faci praf prin încălcarea flagrantă a regulilor în materie fiscală, vine un moment în care iresponsabilitatea se plătește. Acel moment a venit! Astept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitate de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților. Că așa e în politică: cine strigă mai tare, ăla are dreptate, nu?
Este adevărat că peste jumătate din prețul la pompă este impozit. Așa este peste tot în Europa. Benzina de la noi o fi mai scumpă decât cea din Bulgaria, dar e mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE. Pe aceste impozite se bazează bugetul – adică cel care ar trebui să ajungă la un deficit de 6,2% din PIB în acest an. Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opțiune este singura rațională.”
„Nota de plată” pentru anii de cheltuieli excesive
Concluzia analizei este una fermă: România trebuie să continue consolidarea fiscală fără compromisuri.
Costurile actuale — inclusiv dobânzile uriașe — reprezintă, în viziunea lui Rădulescu, prețul pentru ani de politici bugetare nesustenabile.
„A venit momentul notei de plată pentru bunăstarea pe datorie”, transmite acesta, susținând că doar disciplina fiscală poate readuce stabilitatea și creșterea economică sănătoasă.
„Nu mă aștept să îmi crească popularitatea după asemenea comentarii. Ceea ce înțeleg eu, poate mai bine decât mulți alții, este că anul acesta vom plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Dacă ținem cu dinții de a folosi doar autoturismul pentru orice drum, la costuri “acceptabile”, aceste dobânzi vor crește până într-atât, încât nu vom mai avea resurse decât pentru a le plăti. Iar costurile “acceptabile” vor rămâne doar o amintire,” a punctat analistul Eugen Rădulescu.
Citește pe Antena3.ro
