Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o țară în care premierul nu știe cât costă o pâine, iar ministrul de Finanțe habar nu are cât este salariul minim, nu este de mirare că tot mai mulți români tremură de frica facturilor la energie și gaze, mai ales că se apropie și sezonul rece. Deși subiectul facturilor este tema care sperie de ceva timp populația și firmele, de-abia ieri guvernanții au făcut mare sfat pentru a încerca să găsească soluții la criza care se prefigurează. În frunte cu premierul Cîțu s-au strâns la Palatul Victoria ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, reprezentanții ANRE, Transelectrica, OPCOM și Consiliului Concurenței. În timp ce premierul părea surprins zilele trecute de creșterile care au început, ministrul Energiei ne povestea că ar trebui puse niște reguli, iar instituţiile statului care au atribuţii de control să îşi facă treaba. Serios? Și noi, prostimea, credeam că ați făcut aceste reguli odată cu liberalizarea prețurilor la energie și gaze pentru a bloca comportamentul speculativ al furnizorilor. Același Virgil Popescu ne spunea, sigur pe el după ce probabil i s-a arătat în stele, că liberalizarea va duce la scăderea facturilor pentru consumatori. Ghinion, cum ar spune omul din Dealul Cotrocenilor, nu a fost să fie. Cât despre instituțiile de control, ce să mai vorbim. Împănate cu sinecuri politice și salarii care sfidează chiar și Occidentul, acestea își dau măsura incompetenței de fiecare dată când apar probleme. Și totuși, cine ne răspunde la întrebarea: „Ce ne așteaptă?”.
În urma reuniunii de ieri, premierul Cîțu a anunțat că Guvernul nu are în vedere plafonarea prețurilor, fiind mai degrabă adeptul soluției de a se compensa o parte din facturile clienților casnici în această iarnă. „Să vedem detaliile, să compensăm o parte din factura pentru această iarnă, să găsim forma finală repede”, a spus premierul. El a arătat că preţurile la energie au crescut peste tot în Uniunea Europeană, dar a uitat să spună că în România au crescut cel mai mult. Varianta compensării este în studiu la Ministerul Muncii, iar de acest ajutor ar urma să beneficieze persoanele al căror venit este mai mic decât venitul mediu. O altă variantă analizată este și acordarea unor ajutoare în această iarnă pentru persoanele care au un anumit consum mediu de energie și gaze.
Lipsa cronică a investițiilor în capacități de producție
Pentru a înțelege ce ni se întâmplă astăzi ar trebui să ne uităm pentru început la cum arată sistemul energetic național. Practic, vorbim despre un sistem învechit, care duce o lipsă cronică de investiții, deși toate guvernele de după anul 2000 au promis fonduri masive pentru construirea de grupuri energetice, hidrocentrale și noi reactoare nucleare. După ani de zile de promisiuni situația se prezintă astăzi astfel: nu am construit nicio capacitate nouă de producție a energiei electrice din 2008, când OMV Petrom a construit centrala de la Brazi. Despre construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala atomoelectrică Cernavodă ni se tot vorbește de 20 de ani, dar până acum nu s-a mișcat nimic. Să nu uităm că nu este departe nici anul 2026, când va expira durata de viață a reactorului 1, iar până acum nu există niciun contract încheiat pentru reparația capitală. De-a lungul anilor au mai existat diverse proiecte pentru construirea unor grupuri termoenergetice noi, precum cel de 600 MW, care ar fi trebui realizat cu chinezii la Rovinari, cel de 800 MW de la Galați, care trebuia realizat cu italienii de la Enel etc., dar toate au eșuat lamentabil. Singura termocentrala aflată acum în construcție este cea realizată de Romgaz, la Iernut. Problema este că se construiește la ea de cinci ani și nimeni nu poate spune când va fi gata. Dacă ne mutăm în domeniul hidro, aici compania Hidroelectrica a fost prădată până a fost băgată în faliment. Scăpată din ghearele „băieților deștepți din energie”, Hidroelectrica primea o nouă lovitură din parte justiției, care a decis să anuleze, la presiunea ONG-iștilor de mediu, autorizațiile de construcție pentru două hidrocentrale de pe râul Jiu finalizate 99%. Dacă este să vorbim despre cel mai mare producător de energie al României, Complexul Energetic Oltenia, acesta este tras pe dreapta de prețurile la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră al căror preț a explodat, ceea ce a dus la creșterea prețului de vânzare al energiei. În această perioadă, când prețul energiei doboară record după record, complexul nu poate produce mai mult pentru că nu are cărbune suficient. Și dacă e bal, bal să fie, un grup s-a defectat, iar funcționarea altuia a fost afectată de vijelii. Deși până acum câțiva ani se vorbea despre faptul că România și-a asigurat independența și securitatea energetică, astăzi ne-am întors în trecut. România a devenit importator net de energie.
Citește pe Antena3.ro
Rețeaua de transport și distribuție stă să pice
Dacă acesta este tabloul sumbru al sectorului de producere a energiei, trebuie spus că vesel nu este nici cel de transport și distribuție a energiei. În mare parte rețelele electrice se confruntă cu problema uzurii instalațiilor, în condițiile în care o mare parte din cele aflate în prezent în funcțiune au durată de utilizare îndelungată, cu o proporție semnificativă de active mai vechi de 35 de ani. Acestea se apropie, în majoritatea lor, de sfârșitul duratei normate de viață. De exemplu, din lungimea totală a liniilor electrice aeriene (LEA), 83% au fost puse în funcțiune în perioada 1960 - 1979, 14%, între anii 1980-1999 și doar 3% au fost puse în funcțiune după anul 2000. Astfel, cea mare parte a LEA are o durată utilizare la limita duratei de viață, cu un nivel tehnologic depășit. De asemenea transformatoarele/autotransformatoarele au fost puse în funcțiune înainte de anul 2000 (circa 34% din puterea totală instalată în transformatoare și autotransformatoare) și au durata de funcționare depășită. Și în acest sector vorbim despre investiții foarte mari care trebuie făcute, dar companiile, majoritatea private, merg la cota de avarie pentru a nu-și diminua profiturile imense pe care le scot din România.
În ultimele 12 luni, energia electrică s-a scumpit cu 25%, gazele naturale cu peste 20%, iar combustibilii cu 12 %. Asociaţia Energia Inteligentă susține că facturile la gaze se vor dubla pentru cei care anul trecut au încheiat un contract pe piaţa concurenţială.
Producția de gaze scade, importurile cresc
Mutându-ne în zona gazelor naturale, aici constatăm o diminuare constantă în ultimii a producției realizate de Romgaz și OMV Petrom, cei mai mari jucători de pe piață. Acest lucru a dus la o creștere a importurilor din Rusia, iar acest lucru se va accentua în lunile următoare, odată cu scăderea temperaturilor. Producția de gaze a României a crescut marginal, cu 0,3%, în primul semestru din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, când scăzuse cu 10% față de S1/2019, în timp ce importurile de gaze s-au majorat cu peste 28%, potrivit datelor comunicate de INS, și totul pe fondul creșterii cererii interne cu circa 10%.
Gazprom pune presiune prin reducerea exporturilor
Sigur, la actuala situație a contribuit și contextul internațional dificil provocat de Rusia, care, pe lângă creșterea profitului, vrea să forțeze statele UE să aprobe gazoductul Nord Stream 2. Vorbim aici de reducerea exporturilor rusești care a generat cele mai mari prețuri din 2008 încoace. Exporturile gigantului Gazprom au scăzut cu aproximativ o cincime în prima parte a anului comparativ cu exporturile din perioada de dinaintea declanșării pandemiei de COVID (reducerea a continuat și în iulie-august). Astfel, pe fondul unor prețuri spot mari (marfa tranzacționată azi, cu livrare a doua zi), în absența stocurilor și a cererii mari de GNL din Asia, Gazprom și-a majorat puternic profiturile, numai în primul trimestru al acestui an veniturile marcând o creștere cu 50%. Pe de altă parte, reducerea exporturilor este pusă de analiștii internaționali pe seama dorinței Moscovei de a forța guvernele țărilor UE să aprobe gazoductul Nord Stream 2. „Gazprom practic transmite un mesaj europenilor: daţi-ne undă verde pentru Nord Stream şi vă vom trimite gazele de care aveţi nevoie”, declara la sfârșitul lunii iunie Tom Marzec-Manser, analist în cadrul ICIS, pentru Financial Times. Proiectul Nord Stream 2 este conceput pentru a livra gaze ruseşti direct în Germania prin Marea Baltică, ocolind Ucraina şi Polonia. Criticii acestui proiect susţin că el nu este compatibil cu obiectivele climatice europene, va duce la creşterea dependenţei UE de gazele rusești și va consolida influenţa economică şi politică a preşedintelui rus Vladimir Putin asupra regiunii.
Fără stocuri de gaze la iarnă, ci doar cu planuri
La creșterea explozivă a importurilor pe piața românească va mai contribui un element trecut cu vederea. Potrivit unui ordin al ANRE din octombrie 2020, iarna trecută a fost ultima când furnizorii au fost obligați să facă stocuri de gaze pentru sezonul rece. După ce s-a renunțat la această obligație, care ar fi încălcat niște reglementări UE, deși era o măsură de securitate a aprovizionării pe timp de iarnă în cazul României, Guvernul va trebui să elaboreze an de an un plan de măsuri pentru siguranța aprovizionării, dar fără să includă această obligație. Deși suntem în luna septembrie, planul de măsuri lipsește, așa că ar fi bine să fim pregătiți pentru ce este mai rău în această iarnă: sincope în alimentare și facturi astronomice la gaze și energia termică, în cazul celor ale căror locuințe sunt branșate la sistemul centralizat de încălzire. Între timp, despre exploatarea gazelor de pe fundul Mării Negre nimeni nu mai spune nimic, deși cei aflați azi la putere erau cei mai înflăcărați susținători ai exploatării acestor rezerve. Deja la nivel european se vorbește despre apariția în perioada sezonului rece a unei crize a gazelor, dar autoritățile de la București nu-și fac deocamdată griji. Și le vor face când criza va fi la ușa noastră.
Minciuna lui Virgil Popescu: Liberalizarea va duce la scăderea prețurilor
Peste acest sistem energetic aflat în mare suferință, Guvernul a venit cu liberalizarea pieței de energie și a celei de gaze pentru consumatorii casnici. Un proces insuficient pregătit sub toate aspectele, care a deschis drumul unor jocuri speculative ale căror efecte le regăsesc astăzi consumatorii în facturi. În primul rând, liberalizarea celor două piețe s-a produs pe fondul unor producții de energie și gaze insuficiente, fapt ce punea din start presiune pe preț. Acest lucru a fost ignorat de autorități din diverse motive, dintre care nu putem exclude prostia, pentru că existau toate datele care să conducă la această concluzie. Pe de altă parte, liberalizarea a dus doar la creșterea numărului de furnizori, în timp ce numărul producătorilor a rămas același. Astfel, pe aceeași marfă se băteau să o cumpere mai mulți furnizori. Evident, în loc să scadă, prețurile au început să crească. Marii câștigătorii ai liberalizării sunt însă furnizorii care pot impune astăzi ce prețuri vor consumatorilor finali, pentru că legea le-o permite. „Orice intenţie a furnizorului de modificare/completare a condiţiilor/clauzelor contractuale, împreună cu actul adiţional la contract se notifică clientului casnic cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data la care modificarea/completarea urmează să fie efectuată. Modificările/completările se consideră acceptate de către clientul casnic în cazul în care acesta nu comunică, în termen de 30 de zile de la notificarea transmisă de către furnizor, denunţarea contractului de furnizare a gazelor naturale”, se arăta în actele normative amintite care au guvernat liberalizarea pieței gazelor. Sigur, se vorbește acum despre comportamentul imoral al acestor furnizori, dar ce lege incriminează acest comportament? Legile economiei de piață sunt clare, iar maximizarea profitului este una de bază. Aici era rolul statului să intervină pentru a-și proteja cetățenii și economia, numai că statul gură-cască nu a făcut nimic.
Săraci, dar cu cele mai mari prețuri din UE
Efectul acestei politici inconștiente înseamnă astăzi facturi foarte mari. Statistica Uniunii europene ne arată că am ajuns să avem cea mai scumpă energie din Europa pe piața pentru a doua zi, dar și cea mai scumpă energie pentru consumatorii casnici din UE raportată la paritatea puterii de cumpărare. Lucrurile nu arată deloc bine nici pentru companii, a căror competitivitate este distrusă pe piața externă din cauza prețurilor foarte mari la energie electrică și gaze.
Legea consumatorului vulnerabil: exprimări eliptice, ajutoare subdimensionate
Chiar înainte de a se dezlănțui efectul de domino al facturilor groazei, foarte mulți români se află în risc de sărăcie, țara noastră stând cel mai prost la acest capitol în UE, fiind devansată doar de Bulgaria. Circa 24% din români se află în risc de sărăcie, iar aproape 15% se află într-o stare de deprivare materială severă, arată datele Eurostat. Vorbim despre câteva milioane de oameni în această situație, dar numărul lor va crește cu siguranță în perioada următoare. Prin proiectul Legii consumatorului vulnerabil, elaborat de Guvern și aflată pe circuitul parlamentar, se vorbește doar despre aproximativ 400.000 de români care ar urma să fie ajutați să-și plătească facturile la energie și de încălzire. Numărul pare o glumă când statisticile spun că un sfert din populația țării este săracă. Guvernul estimează că vor beneficia de suplimentul pentru energie și de ajutorul de încălzire, iar cheltuielile se estimează la 115.150.000 de lei în 2022 și la 259.206.000 de lei în 2023. Să mai spunem că la modul în care arată acum proiectul viitoarei Legii a consumatorului vulnerabil, ea nu va ajuta acești oameni prea mult față de acum pentru că este prost croită. De exemplu, în avizul său, Consiliul Economic și Social (CES) arăta că proiectul nu ia în considerare o gamă largă de măsuri suplimentare ce se pot adopta pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, nu sunt formulate modelele de calcul pentru consumuri/nevoi energetice, cuantumul ajutorului de încălzire pe lemne este subdimensionat față de costurile reale de consum, proiectul înlocuiește compensarea în funcție de un indicator de evoluție, cu o sumă fixă, acest lucru fiind în dezavantajul consumatorului vulnerabil. Și Consiliul Legislativ făcea la rândul său o serie de observații pe marginea proiectului, semnalând, printre altele, modul ambiguu și inadecvat al unui act normativ de explicare a sensului noțiunii de sărăcie energetică, fiind folosite exprimări improprii și/sau neclare ori eliptice.
