Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Digitalizarea administrației, măsură inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, are ca scop crearea hub-ului de interoperabilitate a registrelor de date de bază, ceea ce ar trebui să ducă la dispariția celebrului dosar cu șină și înlocuirea lui cu servicii mai rapide și mai sigure. Efectul acestei schimbări radicale de abordare a relației cu cetățeanul va fi și scăderea numărului de angajați din instituțiile publice. Acesta a fost mereu mesajul transmis de oficialii guvernamentali începând cu 2020 când, pe fondul pandemiei de Covid-19, a demarat în forță procesul de digitalizare. Realitatea este însă alta. Numărul angajatilor statului nu se va reduce, iar cheltuielile sale de funcționare cresc.
În 2019, numărul bugetarilor scăzuse la 1,23 de milioane și reprezenta 26% din numărul total de angajați din România. Dintre aceștia, 800.000 erau angajați în administrația centrală, iar 430.000, în administrația locală. Astăzi, după sute de milioane de euro investiți în digitalizarea serviciilor publice, numărul total de bugetari în administrația centrală a depășit 800.000, iar în administrația locală se apropie de 470.000. Statisticile mai arată că în timp ce România se confruntă cu un mare deficit de personal în ceea ce privește profesorii, medicii și polițiștii, în instituțiile controlate politic numărul angajaților a crescut.
Statul suplu, o poveste electorală
Chiar dacă investește resurse financiare importante în crearea platformelor electronice, statul nu se poate dispersa de unii dintre angajații săi. Aceștia sunt redistribuiți către alte servicii deoarece autoritățile primesc sarcini în plus pentru a putea aplica obiectivele și măsurile trasate de Comisia Europeană. „Nu vom vedea o scădere a personalului bugetar. Noi avem încă atribuții publice pe care nu le îndeplinim pentru că nu avem personal. În plus, vor veni noi atribuții pentru zona administrației și va trebui să avem oameni. Nici cheltuielile statului nu scad pentru că acum avem cheltuieli de sute de milioane de euro pentru digitalizare”, spune Gheorghe Sârbu, consilier la Cancelaria prim-ministrului.
Doar 1,8 milioane de conturi pe ghișeul.ro
România a introdus în urmă cu circa 10 ani serviciul pentru plăți online ghișeul.ro. El ar fi trebuit să înlocuiască ghișeele din primării și alte instituții ale statului, dar în foarte multe locuri din țară acest lucru nu s-a întâmplat. Explicațiile pentru încetineala cu care se răspândește ghișeul.ro țin de lipsa internetului în multe comunități rurale, existența unui mare număr de persoane sărace care nu-și permit achiziționarea unui calculator, lipsa cunoștințelor necesare pentru conectarea la acest sistem, în special în rândul persoanelor în vârstă etc. Așa se face că pe ghișeul.ro sunt înregistrate la mai bine de 10 ani de la lansarea lui doar 1,8 milioane de conturi. Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș-Cristian Vlad, estimează că în următorul an numărul conturilor va ajunge la 3 milioane, iar numărul serviciilor oferite prin intermediul acestei platforme va continua să crească. Acum ea oferă posibilitatea plății a nu mai puțin de 400 de taxe și impozite.
Primăriile, reticente la schimbare
Sistemul de plată online a diverselor taxe și impozite se poate face și prin intermediul roboțeilor care sunt instalați în sediile multor direcții de taxe și impozite locale, precum și în marile centre comerciale. Asta mai mult teoretic, pentru că sunt doar foarte puține județe și primării înrolate în acest sistem. Astfel, dacă cineva vrea să plătească din București un impozit local în Călărași, acest lucru nu este posibil pentru că județul nu apare în sistem. În timp ce administrațiile locale de aici continuă să țină schema de personal umflată, generând costuri, cetățenii sunt obligați să se deplaseze la primăria unde sunt înregistrate proprietatea, bunul etc, pentru a-și achita obligațiile pierzând timp și bani. Nici măcar toate cele șase județe ale Bucureștiului nu sunt în sistemul afișat de acești roboței, astfel că locuitorii sectorului 1 nu pot apela la ei.
„Avem nevoie de un proiect echilibrat și clar prin care să demarăm prima reformă profundă a administrației de stat. Este nevoie de un stat mai suplu, este esențial să reducem costuri și să comasăm instituții care se calcă pe picioare și trebuie să facem asta chiar de la 1 septembrie, nu de anul viitor, și, mai ales, nu după alegeri”.
premierul Marcel Ciolacu, declarație la începutul lunii august
Cum arată investițiile
În prezent, sunt în derulare proiecte strategice cu o valoare de 640,6 milioane de euro. Unul din marile proiecte este realizarea cloud-ului guvernamental pentru care se prevăd investiții prin PNRR în valoare de 374 milioane de lei. Tot prin PNRR sunt alocate 187 milioane de euro pentru migrarea a cel puțin 30 de aplicații în acest cloud, iar pentru utilizarea RPA (Robotic Process Automation) de către instituții sunt disponibile 21,9 milioane de euro. De asemenea, pentru realizarea identității electronice (RoeID) au fost alocate prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 19,8 milioane de euro și tot prin POC sunt prevăzute 1,9 milioane de euro pentru autentificarea națională și transfrontalieră a persoanelor în relația cu furnizorii de servicii e-guvernare.
