Aportul tehnologiei informației IT&C la PIB este estimată la 8,6% în anul 2019, ceea ce reprezintă sub media UE și la egalitate cu statele din jur, arată studiul ANIS, realizat de Ernst&Young. Impactul acestuia ajunge însă până la 16% din PIB.
Digitalizarea agriculturii, serviciilor financiare, transportului şi logisticii, serviciilor medicale, telecomunicaţiilor, utilităţilor şi producţiei a contribuit la creşterea economiei digitale şi a dublării procentului din PIB până la 16%.
Pandemia de coronavirus a provocat însă progrese rapide în domeniul digital, care s-ar fi realizat altfel într-un ritm mai lent.
"Având în vedere faptul că procesul de digitalizare a fost substanţial accelerat de contextul creat de izbucnirea pandemiei COVID, riscăm ca ignorând acest fenomen să ignorăm şi realitatea adevăratei contribuţii a economiei digitale la PIB. În prezent, economia digitală se extinde mult în afara graniţelor sectorului IT&C şi cuantificarea acestei observaţii este crucială pentru a surprinde realitatea economiei Româneşti din ultimii ani. Ceea ce acest studiu reuşeşte să evidenţieze este atât adevărata valoare a economiei digitale şi impactul pozitiv al acesteia asupra PIB-ului României, cât şi nevoia imediată de prioritizare a acestui segment", a declarat Gabriela Mechea, director executiv ANIS.
Sectorul IT&C - servicii a avut cea mai mare contribuţie la PIB din perspectiva veniturilor, respectiv 5,5%, o valoare adăugată brută de 12,3 miliarde de euro, urmat de categoriile IT&C - alte componente 2,5%, comerţ online 0,4%, banking digital 0,1%, sectoare cu componentă de vânzări online 5,6% şi digitalizarea serviciilor publice 1,8%. Deşi deţine încă o pondere redusă la formarea PIB, segmentul de retail online a înregistrat o creştere importantp, de la 0,1% în 2015, până la 0,4% în 2019.
Segmentul de banking digital a înregistrat o pondere redusă de-a lungul timpului, dar se estimează că va creşte datorită investiţiilor făcute de bănci pentru dezvoltarea sistemelor de online banking.
Contribuția IT&C - servicii a crescut de la 5,5% în 2019, la 7,5% în 2020. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de segmentul de retail online şi banking digital. Rata medie anuală de creştere la retail online în perioada 2015 - 2019 a fost de 32,8%, iar banking-ul digital a crescut cu o rată medie anuală de 19,1%. Economia digitală a înregistrat astfel un ritm de creştere medie anuală de circa 11,3%, peste creşterea PIB aferentă aceleiaşi perioade, de 8,7% în termeni nominali şi 4% în termeni reali.
În intervalul 2015 - 2019 numărul companiilor de retail online au înregistrat o creştere medie anuală de 19,3%, și au dublat numărul de angajaţi în perioada 2014 - 2018.
România se află însă pe ultimul loc în UE la interacțiunea online a cetățenilor cu autoritățiile, cu doar 12%, în timp c e media UE este de 55%. Cu toate astea, țara noastră are a doua cea mai rapiidă rată de creștere a economiei digitale în ultimii cinci ani, după Bulgaria.
Factorii care influențează, în viitor, economia figitală sunt cei demografici, sistemul educaţional, abilităţile tehnologice, investiţiile în dezvoltarea competenţelor digitale, dotarea tehnologică la nivel naţional, transformarea digitală a băncilor tradiţionale.