Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Confortul președintelui va fi tulburat de tonul tranșant al unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) lansat înainte de summit, care cântă prohodul marilor proiecte în industria de petrol și gaze, ramură cu pondere importantă în mixul energetic al României, cu ambițioase planuri în derulare sau în pregătire pentru combustibili fosili. Faptul că UE a tăiat recent de la finanțare conductele TRANSGAZ pentru racordarea zăcămintelor de gaze cu noi consumatori este un semnal că la Bruxelles politicile de mediu devin tot mai restrictive față de combustibilii fosili. Va obține Klaus Werner Iohannis „clemență ” în Dubai?
Producătorii de petrol și gaze se confruntă cu alegeri decisive cu privire la rolul lor în sistemul energetic global, pe fondul agravării crizei climatice alimentate în mare parte de produsele lor de bază, potrivit raportului special al AIE, care arată cum industria poate adopta o abordare mai responsabilă și să contribuie pozitiv la noua economie energetică. Producătorii ar trebui să-și asume poziția de contributori la o agravare a situației sau a deveni parte a soluției prin adoptarea trecerii la energia curată. Raportul care prezintă scenariul industriei de hidrocarburi în tranziția „zero emisii în 2050” se deschide tranșant cu avertismentul că „se apropie un moment al adevărului pentru industria de petrol și gaze”. Chiar dacă viitorul nu sună bine, ceea ce se profilează pentru acest domeniu este că, în condițiile actuale din sistemul energetic, se asigură un ultim vârf de cerere până la sfârșitul acestui deceniu. Dacă guvernele își îndeplinesc însă întocmai angajamentele naționale în materie de energie și climă, atunci cererea de petrol și gaze ar fi cu 45% sub nivelul actual în 2050, ceea ce ar asigura o creștere a temperaturii de 1,7 grade C. În varianta în care guvernele urmăresc traiectoria de 1,5 grade C, iar emisiile din sectorul energetic ajung la zero emisii până la jumătatea secolului, consumul de petrol și gaze ar scădea cu 75% până în 2050. Raportul AIE evidențiază că „sectorul petrolului și gazelor - care asigură mai mult de jumătate din aprovizionarea globală cu energie și angajează aproape 12 milioane de lucrători în întreaga lume - a fost, în cel mai bun caz, o forță marginală în tranziția către un sistem de energie curată”. Companiile de petrol și gaze reprezintă în prezent doar 1% din investițiile în energie curată la nivel mondial, iar 60 % din acestea provin doar din patru companii. „Industria petrolului și gazelor se confruntă cu un moment al adevărului la COP 28 din Dubai. Întrucât lumea suferă impactul unei crize climatice care se agravează, continuarea activității ca de obicei nu este responsabilă nici din punct de vedere social, nici ecologic”, declara directorul executiv al AIE, Fatih Birol.
Problemele climatice se acutizează, iar componenta de emisii de carbon pe care o are energetica bazată pe combustibili fosili se află sub tirul experților ONU și ai agențiilor specializate de mediu. Directorul AIE adaugă la lansarea raportului citat: „Producătorii de petrol și gaze din întreaga lume trebuie să ia decizii profunde cu privire la locul lor în viitor în sectorul energetic global. Industria trebuie să se angajeze să ajute cu adevărat lumea să-și atingă nevoile energetice și obiectivele climatice. Acest raport special arată o cale corectă și fezabilă de urmat prin care companiile de petrol și gaze își asumă o miză reală în economia energiei curate, ajutând în același timp lumea să evite efectele cele mai severe ale schimbărilor climatice”.
Președintele României ar avea timpul necesar în aceste zile, până la plecarea în Dubai, să „digere” poziția fără echivoc a AIE, care reprezintă integral punctul de vedere al OECD, organizație la care dorim să aderăm, acesta fiind unul din obiectivele prioritare ale diplomației noastre.
Să reținem că tabloul următorilor ani se creionează acum în liniile lui generale. Producția de petrol și gaze va fi mai scăzută, dar sunt încă necesare unele investiții pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie și a oferi combustibil pentru sectoarele unde reducerea emisiilor este greu de atins. Scăderea prefigurată a cererii arată că nu sunt necesare noi proiecte convenționale de petrol și gaze pe termen lung, deoarece o parte din producția existență ar trebui să fie închisă. Raportul avertizează că „în trecerea spre zero emisii, petrolul și gazele vor deveni o afacere mai puțin profitabilă și mai riscantă în timp.”
În consecință, Birol punctează o concluzie tranșantă a raportului-avertisment: „Sectorul combustibililor fosili trebuie să ia decizii dificile acum, iar aceste opțiuni vor avea consecințe pentru deceniile viitoare. Progresul în domeniul energiei curate va continua cu sau fără producătorii de petrol și gaze. Cu toate acestea, călătoria către zero emisii nete va fi mai costisitoare și mai greu de condus, dacă sectorul nu este la bord.”
În Dubai, emirat care și-a construit bazele prosperității din extracția de petrol, COP 28 își propune să marcheze un punct de inflexiune pentru schimbarea dinamicii investițiilor efective pentru înscrierea pe traseul emisii zero în 2050. Suntem foarte interesați să urmărim ce „traseu” pentru energetica din România, cu o industrie de petrol și gaze importantă la nivel național, va prezenta Klaus Iohannis, într-un discurs rapid, programat la sesiunea liderilor din 4 decembrie, spre finalul reuniunii.
