La sfârșitul lunii septembrie, cele 1.196 de companii unde statul și administrațiile locale erau acționari unici sau majoritari înregistrau un profit brut de aproape un miliard de euro și plăți restante de peste două miliarde de euro. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, profitul s-a dublat, iar restanțele la plată s-au înjumătățit. Având însă în vedere că economia a fost puternic marcată anul trecut de criza sanitară și cea economică asociată, comparația nu este elocventă. În schimb, dacă raportăm situația din primele nouă luni ale acestui an la cea din perioada similară a anului 2019, ea ne arată o economie de stat mai șubredă. Dușul rece vine după ce, recent, premierul interimar Florin Cîţu a scris pe Facebook, „Felicitări, dragi români! Cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul III din acest an”. Pentru majoritatea românilor, creșterea economică cu care se laudă Florin Cîțu se simte diferit față de cum se simte la Palatul Victoria. Ea înseamnă pentru ei o inflație în creștere care erodează puternic salariile și pensiile românilor. Pe de altă parte, tot mai mulți dintre români se tem că înrăutățirea condițiilor economice va duce la un val de restructurări sau falimente.
În total, companiile publice au raportat o cifră de afaceri de 50,64 miliarde de lei, cheltuieli totale de 45,85 miliarde de lei și un profit brut de 4,79 miliarde de lei. Profitul dispare însă dacă avem în vedere că aceste companii au amânat la plata facturilor și dărilor către stat în valoare de 10,61 miliarde de lei. Față de septembrie 2020, valoarea valoarea plăților amânate a crescut cu 65%, iar comparativ cu septembrie 2019 creșterea a fost de 76%. Analizate sub aspectul profitabilității, sectorul economiei de stat nu a recuperat încă scăderea abruptă de anul trecut, astfel că profitul brut raportat la sfârșitul primelor nouă luni ale acestui an a fost sub cel raportat în perioada similară a anului 2019, care s-a ridicat la 5,82 miliarde de lei.
205 companii și restanțe la plată de 5 mld. lei
În prezent, statul mai este acționar unic sau majoritar la 205 companii care numără 167.627 de angajați. Aceste companii au înregistrat la sfârșitul lunii septembrie un profit brut de 4,87 miliarde de lei și plăți restante de 7,98 miliarde de lei. Din acestea, 2,84 miliarde de lei erau restanțe către bugetul general consolidat, iar 5,14 miliarde de lei, către alți creditori.
Administrațiile locale lasă o gaură de 1,64 mld. lei statului
Situația arată mult mai rău în cazul societăților controlate de administrațiile publice locale. Aici, cele 991 de companii au raportat o pierdere de 77 de milioane de lei, dar și plăți restante în valoare de 2,63 miliarde de lei. Cele mai multe dintre ele, 1,64 miliarde de lei, erau către bugetul general consolidat. Aceste companii au 95.000 de angajați.
Creștere salarială de 1,3 miliarde de lei în 2 ani
Deși rezultatele financiare ale economiei de stat nu arată deloc bine, cheltuielile salariale ale acestora au fost în creștere. Dacă ele ajunseseră la 13,44 miliarde de lei la sfârșitul primelor nouă luni din 2019, un an mai târziu urcaseră la 14 miliarde de lei, pentru ca în septembrie 2021 să ajungă la 14,74 miliarde de lei. Majorarea salarială a venit pe fondul unei reduceri a numărului de angajați din sectorul întreprinderilor publice, de la 277.357 în 2019 la 262.689 în 2021.
Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie de stat
Compania Hidroelectrica și-a păstrat și anul acesta poziția de cea mai valoroasă companie de stat. Ea a înregistrat în primele nouă luni ale anului un profit net de 2,56 miliarde de lei, un nou maxim istoric, potrivit raportărilor Fondului Proprietatea, acționar minoritar al companiei. Profitul la nouă luni al producătorului de energie este de peste două ori mai mare decât cel aferent primelor nouă luni din 2020, care a fost de 1,26 miliarde de lei, și mult peste profitul de 1,45 miliarde de lei realizat în tot anul trecut.
Un risc potențial la adresa sustenabilității fiscal-bugetare
Într-un raport de la începutul acestui an, Consiliul fiscal arăgea atenția că „acumularea de pierderi și arierate de către companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar”. La sfârșitul anului trecut, companiile controlate de stat sau de administrațiile publice cu cele mai mari pierderi erau: Complexul Energetic Hunedoara (-1,08 mld. lei), Tarom (-439,80 mil. lei), CFR Marfă (-335,08 mil. lei), CFR SA (-282,68 mil. lei), Metrorex (-210,57 mil. lei) și RADET (-204,27 mil. lei ).