Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prin Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR), vom putea accesa 1,2 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor, iar în acest moment este nevoie de o îmbunătățire a strategiei din acest domeniu, pentru că au apărut unele probleme ce afectează procesul de reciclare, inclusiv companiile care au făcut investiții importante în această industrie. Dr. Ilie Ionel Ciuclea, General Manager SC SUPERCOM SA și președinte al Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (A.R.M.D.), explică de ce este nevoie de gestionarea tuturor activităților de către ministrul Mediului și ce ar mai trebui să se întâmple în țara noastră, pentru a atinge țintele pe care ni le-am propus.
Economia circulară este o expresie generică folosită în prezent pentru o economie industrială restauratoare. Din perspectivă inginerească, ciclul energiei şi materialelor este atât biologic, prin componentele care reintră în biosferă, fără efecte negative, cât și tehnic, prin componentele care sunt utilizate eficient, însă nu trebuie să mai intre în biosferă. Din nefericire, România este pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa gestionării deşeurilor municipale, aşa încât există potențial de cercetare, de conceptualizare inginerească și de investiții pentru activități distincte, referitoare la folosirea materialelor reciclabile, pentru protejarea naturii şi asigurarea creşterii economice durabile.
Una dintre cele mai grave probleme în implementarea efectivă a strategiei de colectare și reciclare a deșeurilor este lipsa unei eficiente colectări selective. „România a acumulat o parte dintre investiții, în chip cumulativ, am realizat volumetric unele probleme, dar acum va trebui să ne concentrăm asupra finisajelor în legătură cu transportul și cu industria. În legătură cu valorificarea termică, în deșeurile municipale, cele de ambalaje sunt din ce în ce mai mult infestate și nu pot fi aduse către reciclare, pentru a fi valorificate. Cred că ar trebui să avem cel puțin 4 sau 5 utilaje în România, astfel ca 35-40% dintre deșeurile colectate de noi să intre în această industrie. Necazurile pe care le avem pornesc de la indicatorii de performanță pe care trebuie să-i realizăm, dar ei nu se realizează în activitatea pe care o desfășurăm noi, operatorii de colectare, transfer și procesare. Acești indicatori de performanță pleacă din curtea deținătorului de deșeuri, iar dacă acolo nu se sortează cel puțin cele trei fracții de colectare, ne creează probleme”, explică dr. Ilie Ionel Ciuclea.
Colectarea selectivă este foarte importantă
Președintele SC SUPERCOM SA a propus o reorganizare a selectării colective, astfel încât să fie înlăturate aceste probleme care periclitează activitatea firmelor de reciclare. „Probabil că o parte dintre investițiile din PNRR ar trebui să fie pentru noi tehnologii, chiar în legătură cu sortarea și împărțirea acestor deșeuri pe fracții, pentru că noi ajungem să facem inclusiv sortarea deșeurilor, în prezent. Cred că ar trebui să se concentreze toate aceste activități într-un singur centru, eventual într-un singur minister, respectiv Ministerul Mediului. Ar trebui să existe și grupuri de lucru, noi fiind alături de Ministerul Mediului, în această activitate. Împreună cu specialiștii din instituțiile statului am putea găsi cele mai bune soluții. Este o preocupare deosebită în legătură cu recuperarea deșeurilor curate care ajung în industria de reciclare, dar există și colectori neautorizați sau autorizați parțial de consiliile județene, care ne fac o concurență neloială, pentru că deșeurile pe care le colectează nu ajung la noi. Cred că Ministerul Mediului ar trebui să gestioneze mai bine aceste investiții precum cea pe care am făcut-o noi”, a mai explicat Ilie Ciuclea, managerul SC SUPERCOM SA.
Această companie are peste 3.500 de angajați și operează în 11 județe, inclusiv în București și Cluj. Ionel Ilie Ciuclea a fondat SC SUPERCOM SA în 1990, iar în 1999, societatea a devenit operator local. 11 ani mai târziu, în 2010, a devenit operator județean, în județul Dâmbovița, iar după preluarea contractelor de salubrizare din județul Cluj, se încheie un ciclu care transformă SC SUPERCOM SA în operator regional și lider absolut în materie de colectare și gestionare a deșeurilor din România. SC SUPERCOM SA a creat recent 900 de locuri noi de muncă în județul Cluj și a făcut o achiziție recentă de 120 de maşini noi, printre cele mai performante care există acum pe piaţă.
SC SUPERCOM SA are și un proiect integrat de economie circulară, propunând o strategie pentru trecerea la o economie bazată pe reducerea consumului de energie şi materii prime, în care deşeurile municipale să aibă destinaţii stabilite încă din fazele de proiectare. Deșeurile pot fi astfel cuprinse în spirala ciclică a reutilizării, devenind materii prime. Filosofia SUPERCOM și a președintelui companiei este bazată pe această transformare permanentă a deşeurilor și a reziduurilor în materie primă pentru alte procese de exploatare și de fabricaţie. „Tranziţia către economia circulară este o oportunitate de soluționare a blocajelor economice. În acest cadru sunt urmărite soluţiile eco-inovatoare provenite de la autorităţi şi antreprenori, prin tehnologii și investiții, mizând pe îmbunătăţirea sistemelor de management industrial, municipal, respectiv de gestionare a deşeurilor și reziduurilor. Pe acest fond este posibilă instaurarea dominaţiei eco-tehnologiilor ce sprijină circularităţile în care sunt angrenate reziduurile, deşeurile, activitățile de refolosire bazate pe surse financiare specifice unei strategii de întreprindere de mediu”, explică dr. Ionel Ilie Ciuclea, președintele și fondatorul SC Supercom SA.
Este nevoie de o bună colaborare cu decidenții locali
Pentru a atinge acest deziderat este nevoie de o nouă abordare și de înțelegere din partea tuturor actorilor din procesul de colectare și reciclare a deșeurilor. „Ne bizuim foarte mult pe relația cu autoritățile publice locale dar sunt situații destul de multe în care nici dumnealor nu pot acoperi raporturile pe care le au cu cetățenii, în sensul că găsim în continuare, în județele unde lucrăm. În raporturile noastre cu autoritățile și cu cetățenii, cu deținătorii de deșeuri, le-am oferit saci, pubele, pe culori, sigur că mai găsim lucrurile amestecate și încurcate, ajungem să facem și sortare. Probabil că o parte din investițiile prin PNRR ar trebui alcătuite și din noi tehnologii chiar și în legătură cu sortarea și cu împărțirea acestor deșeuri pe fracții”, mai explică managerul SC SUPERCOM SA.
Concurența neloială și nefiscalizată pe care o fac, în unele cazuri, colectorii de deșeuri din județe creează mai multe probleme, în lanțul care ar trebui să ducă spre economia circulară în România. „Există o greutate pe care nu am putut să o evităm. Este vorba despre autorizarea unor colectori la nivel de județe, de marile orașe care colectează de la ușa blocului deșeurile de ambalaje, și ele au altă direcție. Este o concurență neloială și, în mare parte, nefiscalizată. Mai există o mare industrie în fiecare județ, și sunt zeci de întreprinderi, care procesează aceste materii prime. Acești colectori neautorizați sau autorizați parțial de către consiliile județene, care extrag aceste deșeuri, nu ajung în instalațiile noastre de sortare, în așa fel ca noi să ne apropiem de indicatorii de performanță pe care îi avem”, atrage atenția președintele ARMD.
Utilajele de colectare a deșeurilor trebuie modificate
Dr. Ilie Ciuclea a mai constatat că una din marile probleme în procesul național de colectare și reciclare este legată de mașinile care preiau gunoiul, iar acestea ar trebui să fie schimbate. „Avem și investiții prin PNRR, însă cred că ar trebui prin autoritatea Ministerului Mediului să fie mai bine coordonate aceste investiții. O greșeală este a implementării în marile orașe a punctelor de colectare pe 5 sisteme. Asta înseamnă încă o investiție în plus în legătură cu mașinile de colectat, trebuie modificate, nu vor putea fi colectate cu actualele sisteme de mașini pe care România le deține. Deci nu se va pune numai problema investițiilor în acele centre de colectare, acele insule, se pune problema că aceste insule trebuie colectate. Nu s-a precizat în actul legislativ cine face această cheltuială”, mai arată dr. Ciuclea.
Pe lângă fondurile care se pot accesa prin PNRR, mai este disponibil încă un miliard de euro prin POIM pentru investiții în colectarea și tratarea deșeurilor. Și Ministerul Mediului dorește, de asemenea, noi stații de tratare termică a deșeurilor, pentru obținerea de energie, însă pentru acest deziderat nu se mai pot accesa bani europeni.
Înființarea unor întreprinderi de mediu
Economia circulară înseamnă trecerea la o economie bazată pe reducerea consumului de energie şi materii prime, în care deşeurile municipale au destinaţii stabilite încă din fazele de proiectare, la cuprinderea lor în spirala ciclică a reutilizării. De aceea, deşeurile (reziduurile) care apar într-un proces de exploatare sau fabricaţie reprezintă materii prime pentru alte procese. Tranziţia către economia circulară este o oportunitate de soluționare a blocajelor economice. În acest cadru sunt urmărite soluţiile eco-inovatoare provenite de la autorităţi şi antreprenori, prin tehnologii și investiții, mizând pe îmbunătăţirea sistemelor de management industrial, municipal, respectiv de gestionare a deşeurilor și reziduurilor. Pe acest fond este posibilă instaurarea dominaţiei eco-tehnologiilor ce sprijină circularităţile în care sunt angrenate reziduurile, deşeurile, activitățile de refolosire bazate pe surse financiare specifice ş.a.
În România, lipsa unei „strategii de întreprindere de mediu” adesea predispune entitatea organizaţională la stagnare. Orice schimbare în întreprinderea de mediu ar trebui să vizeze obiective, scopuri bine definite, altfel se poate produce dezaccelerarea evolutivă a firmei, până la stadiul de „creştere negativă” sau pierderi.
Colectorii din județe sunt parțial neautorizați și nefiscalizați, făcând concurență neloială companiilor care se ocupă de reciclare.
Deșeurile municipale, deșeurile de ambalaje, sunt din ce în ce mai mult infestate și nu pot fi valorificate prin reciclare. Și eu cred că ar trebui cel puțin 4-5 instalații în România, de 150-160 de milioane de euro. Tehnologii sunt și 35-40% din deșeurile colectate de noi au aport termic și vor putea să intre în această industrie.
Dr. Ilie Ionel Ciuclea, General Manager SC SUPERCOM SA și Președinte al Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (A.R.M.D.)
