EFECTE/Criza a electrocutat sectorul energetic

Companiile care activează în sectorul energetic contorizează de la începerea crizei 3.341 de concediaţi, reduceri de producţie, iar proiecte de investiţii însumând sute de miliarde de euro sunt puse pe butuci.

Un număr de 27 de angajaţi sunt puşi pe liber de către Transelectrica, din care 24 dintre cei 167 de salariaţi ai filialei Prahova ai companiei şi 3 în judeţul Cluj potrivit raportărilor de la Agenţiile Judeţene de ocupare a Forţei de Muncă respective. De asemenea, Compania energetică naţională, care se va constitui pe scheletul Electrica prin comasarea cu Hidroelectrica şi a Complexurilor energetice Turceni şi Rovinari, contabilizează şi ea 2.137 de plecări. Din acestea, 412 sunt de la Complexul Energetic Turceni, aproximativ 11% din personalul de 3.916 oameni, care ar putea ieşi la pensie. Electrica contorizează şi ea 1.725 de angajaţi din 9.828 ai filialei de mentenanţă Electrica Serv ce vor pleca până în mai 2009. Concedierile reprezintă 10% din lucrătorii actuali ai Electrica, iar acestora li se vor da plăţi compensatorii totalizând 90 de milioane de lei. La începutul toamnei, Distrigaz Sud, controlată de Gaz de France, a anunţat că 1.000 de angajaţi vor pleca voluntar prin înscrierea pe liste. Aceştia reprezintă 13% din cei 7.800 de salariaţi. 

PLECĂRI VOLUNTARE
Enel a anunţat că va pensiona anticipat o parte din angajaţii Muntenia Sud şi că defăşoară un program de încetare voluntară a contractelor individuale de lucru la toate companiile pe care le controlează. Enel are 5.500 de angajaţi în România şi controlează companiile Enel Energie, Enel Energie Muntenia, dar şi Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Muntenia Sud.

Dinu Patriciu, preşedintele Rompetrol a declarat că de la începutul anului, la Petromidia au fost disponibilizaţi 180 de oameni. Compania de foraj şi construcţii Dafora Mediaş, deţinută de omul de afaceri Gherghe Călburean, are în vedere o “flexibilitate” a forţei de muncă, deşi nu consideră o prioritate disponibilizările de angajaţi. Probleme are şi Regia Autonomă de Activităţi Nucleare, al cărei buget pe acest an pentru fondul de salarii a fost majorat în acest an cu 6,2 milioane de lei. Regia produce apă grea pentru centrala de la Cernavodă şi deţine o termocentrală de 200 de MW la Halânga, care produce curent electric şi alimentează cu căldură Turnu Severin.

PROIECTE PE BUTUCI
Criza a făcut ca Mechel şi Electrabel, cu care Termoelectrica dorea construirea unui grup de 450 MW la Doiceşti, investiţie evaluată la 400 milioane de euro să lase totul baltă. Mechel este un grup din Rusia cu activităţi în minerit şi metalurgie ce deţine în România combinatele Mechel Târgovişte, şi Câmpia Turzii. De asemenea, grupul E.ON, selectat de Termoelectrica alături de Enel pentru construcţia unui grup energetic de 800 MW la Brăila, nu va aloca fonduri pentru proiect înainte de rezolvarea problemei datoriilor companiei româneşti, potrivit lui Martin Fischer, project manager din partea E.ON Kraftwerke. El a spus recent că din cauza datoriilor Termoelectrica activele platformei de la Brăila sunt sub sechestru, ceea ce poate bloca proiectul. Datoriile Termoelectrica sunt 400 de milioane de euro. Oficialii OMV, compania care deţine Petrom au precizat că investiţiile la rafinăria Petrobrazi vor fi întârziate cu un an. Decizia a fost luată din cauza constrângerilor asupra bugetului de investiţii. Petrom anunţase în 2006 investiţii de 1 miliard de euro până în 2011 pentru creşterea capacităţii rafinăriei Petrobrazi de la 4,5 milioane tone pe an la 6 milioane tone pe an.

Dacă criza a pus pe butuci unele proiecte, alte proiecte s-au scumpit. Realizarea gazoductului Nabucco, care costa iniţial 4,6 miliarde de euro, a ajuns să coste 7,9 miliarde de euro ceea ce înseamnă că Transgaz va trebui să scoată mai mulţi bani pentru a acoperi partea sa de investiţie.

BLOCAJ FINANCIAR
Din cauza turbulenţelor financiare, nici băncile nu-şi mai pot onora trasele financiare către complexurile energetice, chiar dacă au semnat acorduri. Astfel, complexurile Turceni, Rovinari şi Craiova nu mai pot realiza investiţiile de mediu convenite cu Comisia Europeană, ceea ce a făcut ca reprezentanţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS ) să ceară prelungirea anumitor termene de finalizare care aveau scadenţe în 2009. Sumele blocate totalizează 680 de milioane de euro, din care Turceni convenise cu BERD un credit de 300 milioane euro iar Rovinari se înţelesese cu UniCredit pentru 80 milioane euro. Hidroelectrica convenise un împrumut de 300 de milioane de euro de la Deutsche Bank pentru investiţii, dar din cauza politicii actuale de creditare a băncii discuţiile au fost amânate pentru ianuarie 2009, ne-a precizat Traian Oprea, directorul general al Hidroelectrica. În sectorul regenerabilelor, Eviva, subsidiara grupului portughez Martifer a amânat pentru începutul anului viitor instalarea primelor turbine eoliene. Acesta intenţiona să înceapă construcţia primelor 3 parcuri eoliene, cu puteri cumulate de 50 MW, în perioada august-septembrie. Grupul portughez vrea să deţină în până în 2012 ferme eoliene de 400 MW.

Citește pe Antena3.ro

Cine este soția lui Călin Georgescu. Cristela este educator holistic și promovează anti-feminismul: ”Nu fiți pantalonoase”

PETROLIŞTII RENUNŢĂ LA IMOBILIARE
În ultima vreme, atât Petrom, cât şi Rafo Oneşti au renunţat la mai multe hoteluri deţinute, unele fiind încă în construcţie. Acţionarii Tour Scandinavia, deţinută de compania Rafo Oneşti trebuie să decidă la 9 ianuarie vânzarea hotelului Scandinavia din Mamaia către “un cumpărător deja identificat”. Vânzarea a fost aprobată în pricipiu încă din aprilie.

De asemenea, Petrom a decis să vândă trei complexuri hoteliere pe care le deţine în Bihor, Constanţa şi Timiş şi pentru care cere 6,3 milioane de euro. Sunt scoase la vânzare Castelul Balc din Bihor, complexul Valea lui Liman din Timiş, compus din câteva vile, două săli de conferinţă, piscină şi terase. De asemenea, vinde complexul Petromar, din Eforie Nord compus din 7 vile şi un hotel în faza de construcţie.

Pauze forţate

Din 1 decembrie, rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploieşti este oprită pentru două luni pentru o revizie tehnică în care instalaţiile se modernizează pentru a respecta investiţiile de mediu. Compania a anunţat, însă, într-un comunicat, că o parte dintre angajaţi ar putea intra în concedii fără plată. De asemenea, în 2009 Petrotel va continua procesul de “optimizare a numericului de personal”, însă precizează că disponibilizările se referă în primul rând la posturile rămase vacante. Între timp, rafinăria Arpechim a Petrom a redus cu 20% producţia de produse chimice destinate Oltchim din cauza scăderii cererii iar Rompetrol Petrochemicals a anunţat trimiterea în şomaj tehnic a 129 din cei 531 de angajaţi până la finele lui ianuarie 2009.

Petrom a mai şi cerut amânarea termenului de conformare la normele de mediu pentru Arpechim. Petrom precizează că doreşte instalarea unei tehnologii mai avansate decât ceea ce cere legislaţia, dar că va fi mai scump şi va dura mai mult. Termenul de conformare este începutul anului 2009. “Contextul actual îşi pune amprenta asupra întregului portofoliu de investiţii, dar noi am luat o decizie strategică să ne concentrăm asupra unei rafinării, în privinţa modernizării şi creşterii de capacitate. Dar al doilea element este această criză, care ne face să prioritizăm tot portofoliul de investiţii. Bineînţeles că revizuim gradul de rentabilitate al fiecărui proiect, dar în acelaşi timp ne uităm şi la capacitatea de a genera un cash back, perioada de recuperare a investiţiei”, a spus Mariana Gheorghe, directorul al Petrom.

Găuri din căderea leului

Criza a mai determinat Petrom să îşi suplimenteze bugetul de investiţii pe 2008 cu 285 de milioane de lei (71 milioane de euro) de la 6,125 miliarde de lei la 6,41 miliarde de lei. Asta deoarece criza a adus un curs al leului mai slab decât cel estimat de Petrom, de 3,35 lei pentru un euro şi cel real actual. De asemenea, Electrocentrale Bucureşti, care furnizează căldură Capitalei şi cel mai mare producător în cogenerare din ţară a anunţat că deprecierea leului faţă de dolar a dus la creşterea preţului gazelor importate cu 7%.