Efecte perverse: Export de profit din infrastructură

Văzute drept principal mijloc de luptă împotriva crizei, lucrările de infrastructură sunt exporturi de profit către alte state, atât timp cât companiile ro­mâ­neşti nu pot participa la licitaţii din cauza cerinţelor din caietele de sarcini.

Afaceriştii atrag atenţia că lucrările de infrastructură nu trebuie numai să ţină piept şomajului aflat în creştere în ultima perioadă, ci trebuie să ţină sănătoase întreprinderile mici şi mijlocii, cele care contribuie în proporţie de 70% la Produsul Intern Brut (PIB) şi generând 70% din forţa de muncă din ţară. "Cele mai mari lucrări de infrastructură din România sunt câştigate de companii străine. S-au luat caietele de sarcini de la Uniunea Europeană (UE) în care se cere companiilor să aibă o anumită cifră de afaceri mare sau să fi executat deja un anumit număr de lucrări asemănătoare. Iar companiile româneşti nu au aşa ceva. Trebuie să depăşim acest fapt", a spus pentru Jurnalul Naţional Ovidiu Nicolescu, preşedinte al Consiliului Naţional a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Nicolescu a spus că 50%-75% din lucrările de infrastructură din România sunt executate de companii străine, prin care "se exportă profitul", în beneficiul firmelor străine şi al statelor de unde provin. El a dat mai multe exemple de lucrări de infrastructură realizate de companii străine: Autostrada Transilvania, de 7 miliarde de euro, realizată de compania americană Bechtel, sau construirea pasajului de la Băneasa, de 15 milioane de euro, de portughezii de la Lena. "Pe graniţa de Vest a României, firmele maghiare au luat contractele, au subcontractat la firme româneşti şi în timp ce ele şi-au luat profitul, cele româneşti muncesc pe bani pe nimic", a completat preşedintele CNIPMMR. Nicolescu a mai spus că "small bussines act", adoptat de Parlamentul European în 2008, recomandă ca o proporţie mare din licitaţii să fie realizate de IMM-uri. "Ar trebui ca IMM-urile să aibă 30%-40% din licitaţii. În SUA este obligatoriu minimum 30%", a spus el. Ana Bontea, directorul Departamentului Juridic şi Social din CNIPMMR, a propus divizarea contractelor mai mari de 8 milioane de euro.

FABRICAT ÎN ROMÂNIA
Implicarea cât mai multor firme ro­mâ­neşti se poate realiza prin adoptarea câtorva măsuri. "Având în ve­de­re că lucrările se finan­ţea­ză de la bu­get, atunci când sunt elaborate caietele de sarcini trebuie să fie introduse câteva pre­­vederi. De exemplu, o condiţie să se refere la faptul că firma să aibă sediul în România şi nu în Cipru sau alte paradisuri fiscale. Doi: consider firesc şi normal ca o parte din elementele utilizate să pro­­vină de la firme din România. Atenţie, eu nu spun să fie numai firme cu capital ro­mânesc, ci să desfăşoare activitate ca entitate înregistrată în România", a mai spus Nicolescu, care a completat că la fondurile strucurale această cerinţă să nu fie trecută.

PIEDICA ACHIZIŢIILOR PUBLICE
Un alt impediment pentru companiile româneşti este şi Legea achiziţiilor pu­bli­ce. Premierul Emil Boc a cerut??? ca până la 17 februarie să fie prezentată forma fi­na­lă a proiectului de act normativ pri­vind modificarea legislaţiei achiziţiilor publice. Modificarea acesteia este necesară pentru scurtarea termenelor şi simplificarea procedurilor pentru impulsio­na­rea investiţiilor în infrastructură. Această modificare a fost pusă pe tapet de preşedintele Traian Băsescu în cursul întâlnirii sale cu Jose Manuel Barrosso, preşedintele Co­mi­siei Europene. Schimbările legislative sunt cu atât mai necesare, cu cât Mi­-n­isterul pentru Întreprinderi Mici şi Mij­lo­cii, Comerţ şi Mediul de Afaceri nu a pri­mit prin proiectul de buget cele 180 mi­lioane de euro pentru susţinerea cre­ă­rii a 50.000 de locuri de muncă în microîntreprinderi.