O nenorocire nu vine niciodată singură. Criza economică nu aduce doar sărăcie şi şomaj, ci şi o creştere spectaculoasă a infracţionalităţii. Fenomenul, legat direct de prăbuşirea nivelului de trai, este agravat de lipsa de încredere în sistemul bancar.
“Criza face Mafia şi mai periculoasă” – concluzionează un raport al Asociaţiei întreprinzătorilor italieni, “Confesercenti”, dat publicităţii zilele trecute. Activităţile crimei organizate nu sunt deloc ameninţate de recesiune. Dimpotrivă. Într-un context economic atât de nesigur, taxele de protecţie vor fi mai la modă ca oricând. Drogurile şi prostituţia riscă să atragă tot mai mulţi disperaţi. Oamenii care au pierdut totul sunt victimele cele mai uşoare. Dar cea mai mare oportunitate pentru Mafie este criza creditelor. Sute de mii de firme riscă blocajul financiar şi chiar falimentul din cauză că băncile nu le mai acordă împrumuturi. Pentru crima organizată, lichidităţile nu sunt o problemă. Iar cămătăria reprezintă nu doar o modalitate de a obţine profituri uriaşe, ci mai ales o cale de a-şi spăla banii murdari. Preşedintele asociaţiei “Confesercenti”, Marco Venturi, a explicat pentru AFP că aproximativ 180.000 de comercianţi au fost nevoiţi în 2008 să accepte împrumuturi cu camătă din partea clanurilor mafiote.
ATRACŢIA DIN SALTEA
Criza economică nu îi stimulează doar pe marii interlopi. Sărăcia
va produce noi promoţii de infractori. Jafurile, tâlhăriile şi furturile se vor
înmulţi. Pe de-o parte, pentru că va creşte numărul celor care nu văd o altă
soluţie de supravieţuire. Dar şi fiindcă “prăzile” devin mai atractive ca
niciodată. Neîncrederea în bănci îi determină pe mulţi să-şi depoziteze acasă
banii şi valorile. Americanii nu-şi mai plasează economiile în fonduri de
investiţii sau în acţiuni bursiere. Unii şi-au golit conturile şi au cumpărat
aur, diamante sau monede numismatice. În Statele Unite au crescut deja
spectaculos vânzările de “safe”-uri şi de sisteme de securitate. În multe reşedinţe
particulare se instalează dispozitive sofisticate, rezervate până de curând
doar magazinelor de bijuterii – informa, încă de luna trecută, CNN. Dacă
acestea se vor dovedi mai sigure decât camerele blindate ale băncilor rămâne de
văzut. Cert este că micile “tezaure” particulare vor atrage interesul
infractorilor, profesionişti sau amatori.
PORTOFELUL PIERDUT
În România, fenomenul infracţional ar putea fi agravat şi de
o componentă “externă”. Nu mai este un secret pentru nimeni că, după
deschiderea graniţelor, am “exportat” masiv în Occident hoţi, tâlhari, proxeneţi,
prostituate şi cerşetori. În anul 2000, s-au înregistrat la nivel naţional
99.538 de furturi. În 2006, numărul acestora a fost de numai 41.642. Mai puţin
de jumătate. De anul trecut însă trendul s-a inversat. Infracţiunile judiciare
au înregistrat o creştere uşoară, dar care ameninţă să se accelereze.
Nu doar constructorii rămaşi fără muncă în Occident vor fi tentaţi să se întoarcă acasă. Şi infractorilor mărunţi le va fi din ce în ce mai greu să se descurce în Italia, Spania, Franţa sau Germania. Viaţa acolo va deveni pur şi simplu prea scumpă. Emigranţii vor putea conta din ce în ce mai puţin pe bunăvoinţa localnicilor, grav afectaţi şi ei de criza economică. Pentru cerşetori şi hoţii de buzunare se anunţă vremuri grele în Occident. Mulţi dintre ei se vor întoarce în România, de bună voie sau repatriaţi forţat. În vremuri de criză, vigilenţa creşte şi toleranţa scade. La noi însă mica infracţionalitate continuă să fie tratată cu indiferenţă de autorităţi. Mergeţi la orice secţie de poliţie şi reclamaţi că v-a fost furat portofelul. Veţi fi imediat informat că actele sustrase nu pot fi înlocuite înainte de 6 luni. Dacă însă le declaraţi pierdute, puteţi scoate altele aproape imediat. Ce alegeţi? Chiar dacă sunteţi sigur că puteţi identifica infractorul, veţi prefera probabil să daţi curs sugestiei amabile a poliţistului. Care scapă astfel de un dosar în plus. Iar hoţii de buzunare pot răsufla uşuraţi. Aşa că ar fi mai bine să vă feriţi singuri portofelul. Atenţie mare în perioada care vine!