Energia viitorului

DUBLU ROL ● Regenerabilele protejează mediul şi reduc dependenţa de petrol
Preţurile ridicate ale petrolului şi ale gazelor naturale şi costurile tot mai mari legate de poluarea făcută de termocentralele pe cărbune impun găsirea unui amestec de energii pe care România să le folosească pentru a-şi garanta siguranţa aprovizionării la un cost minim.

DUBLU ROL ● Regenerabilele protejează mediul şi reduc dependenţa de petrol
Preţurile ridicate ale petrolului şi ale gazelor naturale şi costurile tot mai mari legate de poluarea făcută de termocentralele pe cărbune impun găsirea unui amestec de energii pe care România să le folosească pentru a-şi garanta siguranţa aprovizionării la un cost minim.

România trebuie să ia în calcul un mix energetic combinat cu un mix tehnologic pentru a putea face faţă viitoarelor creşteri de preţuri în domeniul producţiei de energie electrică, consideră specialiştii. Criza economică mondială şi-a făcut simţită prezenţa prin creşterea preţurilor la petrol, în vreme ce ţintele Comisiei Europene în domeniul mediului şi ale energiei vor majora preţul energiei produse pe bază de cărbune o dată cu creşterea preţurilor la certificatele de emisii pentru gazele cu efect de seră.

"Problema este care ar fi mixul optim", consideră Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. "Sîntem obligaţi să luăm în calcul toate formele de energie. Nu mai putem idolatriza sau demoniza nici o formă de energie: nucleară, hidro mare şi bazată pe cărbune. La acestea trebuie să se adauge cele regenerabile, unde România oferă şanse tuturor formelor: eolian, solar, biomasă, geotermală", ne-a precizat Iancu. Deoarece energiile regenerabile sînt dependente de condiţiile climatice, ar trebui să existe în sistem centrale pe gaz în cogenerare de înaltă eficienţă, a completat Iulian Iancu.

REGENERABILE. El consideră că pînă în 2030 din cauza angajamentelor României în faţa Comisiei Europene, ţara noastră va avea 35% din totalul energiei electrice produsă din energii regenerabile, 35% pe bază de cărbune, 24% nuclear, o dată cu intrarea în funcţiune a noilor reactoare, şi 6% pe gaz. Conform lui Iancu, în China există 40 de milioane de case solare cu panouri solare, iar într-o proiecţie pe cinci ani se aşteaptă scăderea costurilor pentru această formă de energie cu 50%. "Cărbunele e subiect închis, pentru lignit avem rezerve pentru 70 de ani, sîntem obligaţi să modernizăm termocentralele, iar acum trebuie găsite soluţii de finanţare", a mai spus deputatul. "E periculos să depindem de import", ne-a declarat Iancu.

LINIA ROŞIE. Şi Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE), crede că ţara noastră trebuie să folosească energia din surse regenerabile. Conform IRE, la nivelul anului 2020 România poate produce 88,3 TWh din biomasă, 1,9TWh din energie geotermală, 34 TWh în hidrocentrale mari şi 6 TWh în microhidrocentrale. De asemenea, energia eoliană ar putea genera 23 TWh, iar cea solară 17,9 TWh. Astfel, în 2020, energiile regenerabile ar putea constitui 171,1 TWh, de trei ori mai mult faţă de anul 2005. Constantinescu crede însă că România trebuie să se orienteze mai mult spre energia electrică produsă în centrale mici pe gaze naturale, pentru a asigura echilibrul sistemului energetic la variaţiile climatice. "În Germania, pentru un kW instalat în eolian, producătorii sînt obligaţi să aibă 0,9 kW în capacităţi de rezervă", preciza recent preşedintele IRE la un seminar pe teme energetice. Transelectrica a anunţat că a primit solicitări de racordare a 4.000 MW instalaţi în eolian, ceea ce ar însemna că în România ar trebui să se construiască şi centrale pe gaz cu o capacitate totală de 3.600 MW. Mai exact, acestea sînt necesare pentru a fi pornite rapid în momentul în care vîntul nu mai bate, iar turbinele eoliene nu mai produc energie electrică. "Energia produsă din cărbune o să fie tot mai scumpă în viitor, pentru că certificatele de carbon se vor scumpi, iar din 2012 absolut toate certificatele vor trebui plătite, inclusiv cele pe care România le primeşte acum gratis de la UE şi le împarte tot gratis producătorilor", afirma Constantinescu.

"Regenerabilele şi nuclearul reprezintă soluţia", crede Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicată. "Nuclearul este cel mai ieftin, însă aici trebuie să se ţină seama de acordul comunităţilor locale", consideră directorul GEA. Şi Iulian Iancu vede nuclearul drept o modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

STIMULENTE. "În România, potenţialul hidro este foarte mare, însă trebuie efectuate investiţii. Comunităţile locale îşi pot realiza microhidrocentrale pentru consumul propriu. În plus, marii producători din industrie ar trebui stimulaţi să investească ei, înclusiv prin pîrghii fiscale, pentru a-şi realiza propriile centrale hidro sau microhidro", a completat Liviu Voinea. Conform Strategiei Energetice, România are un potenţial hidroenergetic amenajabil de 36 TWh/an, din care se pot valorifica în condiţii de eficienţă economică 30 TWh/an. Asta înseamnă un potenţial de creştere de circa 50% pentru energia hidro mare, faţă de nivelul de 20,3 TWh livraţi în sistem, în 2005. În privinţa dependenţei pentru materiile prime necesare producerii curentului electric, Voinea consideră că "nu există independenţă energetică, ci interdependenţă".

Gaze naturale

Avantaje – 60% din consum e asigurat de producţia internă
Dezavantaje – un MWh produs din gaze costă 75-80 euro
Costuri – rezerve pentru 15-20 de ani
Poluare – emisii de gaze cu efect de seră, mici
Dependenţă – toate importurile României provin din Rusia, expunere la creşterea preţului pe plan internaţional.

Nuclear

Avantaje – producţie continuă, cel mai bun raport între energia produsă şi suprafaţa ocupată de centrală
Dezavantaje – pînă în 2055 trebuie realizat depozitul final de deşeuri nucleare, ce costă un miliard de euro, construcţia centralei de pompaj de la Tarniţa necesită un miliard de euro, Dunărea trebuie amenajată pentru a funcţiona patru reactoare
Costuri – preţ de producţie între 30 şi 40 euro pe MWh
Poluare – emisii foarte mici
Dependenţă – uraniul va trebui importat 100% din 2017.

Cărbune

Avantaje – rezerve de 200 ani pentru huilă şi 70 de ani pentru lignit; 35-40 euro preţ de producere a unui MWh din lignit; 50-54 euro pentru producerea unui MWh din huilă.
Dezavantaje – termocentralele trebuie să realizeze investiţii de mediu, conversia minelor costă un miliard de euro pînă în 2025;
Costuri – din 2012 fiecare certificat pentru emisii de carbon va trebui plătit, Compania Naţională a Huilei are datorii de 3,3 miliarde de lei către bugetele statului.
Poluare – cel mai mare poluator.
Dependenţă – redusă, România are rezervele necesare.

Energia stelelor

Mai multe state experimentează deja producerea de energie din fuziune nucleară. Consorţiul este compus din UE, SUA, Japonia, China, India, Coreea de Sud şi Rusia, iar pentru cercetări au fost alocate 10 miliarde de euro. Construcţia reactorului experimental pe bază de fuziune a început anul acesta în regiunea Cadarache din Franţa. Pentru a folosi reacţiile de fuziune într-un mediu controlat pe Pămînt ca sursă de energie este nevoie să se încălzească gaze la temperaturi care depăşesc 100 de milioane de grade Celsius, mult mai mult decît în centrul Soarelui. Materia primă este deuteriul, un izotop al hidrogenului, ce poate fi extras din apa de mare. Un kilogram de combustibil va produce aceeaşi cantitate de energie ca 10 milioane de kilograme de combustibil fosil.
În cel mai de succes experiment din domeniu s-au produs 16 MWh de electricitate, pentru cîteva secunde, însă cantitatea a fost mai mică faţă de necesarul de curent electric ce susţinea cîmpul de plasmă în interiorul căruia au avut loc reacţiile.