Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta este concluzia unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele AEI, care atrage atenția că România se confruntă deja cu un paradox energetic: energie foarte ieftină în anumite intervale orare și foarte scumpă per total.
Pentru ziua de 26 aprilie 2026, piața pentru ziua următoare (PZU) afișa un preț mediu de doar 36,63 euro/MWh, însă cu diferențe majore: -21,28 euro/MWh în orele de vârf de producție și 94,54 euro/MWh în afara acestora. Această discrepanță reflectă un sistem dezechilibrat.
Principalele cauze ale prețurilor mari la energie
Analiza identifică 14 factori majori care contribuie la creșterea prețurilor, unele având un impact semnificativ asupra facturii finale:
- Rețelele învechite și pierderile din sistem pot contribui cu până la 17% la preț
- Reducerea funcționării centralelor pe gaz și cărbune crește costurile cu până la 13%
- Piața nelichidă și concurența slabă pot adăuga 9%
- Canibalizarea producției regenerabile generează un impact de 8%
- Lipsa unui integrator sistemic aduce un cost suplimentar de 8%
- Costul capacităților de rezervă (adecvare) poate ajunge la 8%
- Lipsa stocării contribuie cu aproximativ 7%
Alți factori, precum blocajele administrative, prosumatorii slab reglementați sau legislația populistă, au fiecare contribuții de până la 3–4%.
Paradoxul regenerabilelor: ieftin la prânz, scump seara
Energia solară și eoliană produc în funcție de condițiile naturale, nu de cererea de consum. Astfel apar trei efecte majore:
- Prețuri foarte mici sau negative în orele de producție intensă
- Prețuri ridicate în orele de consum mare
- Costuri mai mari pentru centralele clasice
De exemplu, un parc solar care funcționează mai puține ore profitabile trebuie să își recupereze investiția din intervale limitate, ceea ce crește presiunea asupra prețurilor.
Centralele clasice devin mai scumpe
Centralele pe gaz sau cărbune au costuri fixe mari. Dacă funcționează mai puține ore, aceste costuri sunt împărțite la o producție mai mică.
Un exemplu simplu arată că o centrală de 500 MW poate avea:
- Cost fix de 20 €/MWh la 5.000 ore de funcționare
- Cost fix de 40 €/MWh la 2.500 ore
- Cost fix de 100 €/MWh la doar 1.000 ore
Astfel, energia produsă în perioadele critice devine mult mai scumpă.
Prosumatorii și costurile ascunse
Modelul actual de compensare a prosumatorilor creează dezechilibre economice.
Un prosumator poate livra energie la prânz la un preț de 20 euro/MWh și să consume seara la 120 euro/MWh, diferența fiind suportată indirect de sistem.
La finalul anului 2025, România avea aproximativ 290.000 de prosumatori și o capacitate instalată de 3,35 GW, echivalentul unei „centrale virtuale” greu de controlat.
Rețelele, veriga slabă a sistemului
Rețelele electrice actuale nu sunt adaptate pentru fluxuri bidirecționale și pentru numărul mare de producători mici.
În 2025, compania Electrica a raportat o creștere de 24% a costurilor pentru energia necesară acoperirii pierderilor tehnologice. Aceste costuri sunt transferate în facturi.
Piața și managementul, factori cheie
Chiar dacă există oferte mai ieftine pe piață, acestea nu se reflectă întotdeauna în facturi din cauza:
- lipsei de încredere a consumatorilor
- rigidității contractelor
- concurenței limitate
În paralel, managementul defectuos al companiilor energetice generează costuri suplimentare. O investiție realizată prost poate adăuga zeci de milioane de lei în tarifele finale.
Legi „gratuite” care scumpesc energia
Măsuri precum racordarea gratuită la rețea transferă costurile către restul consumatorilor.
De exemplu, dacă o investiție de 10 milioane lei este plătită doar parțial de dezvoltator, diferența este recuperată din sistem, ceea ce duce la creșterea tarifelor.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, ideea că „mai multe regenerabile înseamnă automat energie mai ieftină” este doar o jumătate de adevăr.
Prețul final al energiei depinde de un ansamblu complex de factori:
- rețele
- stocare
- echilibrare
- piață funcțională
- reglementări corecte
- management eficient
„Energie ieftină nu apare automat dacă mărim capacitatea instalată. Ea apare doar atunci când întregul sistem funcționează coerent”, subliniază expertul.
Fără reforme structurale, prețurile vor continua să crească. Cu reforme, acestea se pot stabiliza, iar abia după amortizarea investițiilor și optimizarea sistemului energetic ar putea apărea scăderi reale pentru consumatori.
Citește pe Antena3.ro
