Consiliul Fiscal (CF) estimează că deficitul bugetar va fi cuprins anul acesta între 4,6 - 4,8% din PIB dacă pensiile vor creşte cu 40% şi va atinge 3,8 - 4,1% din PIB în cazul în care această mărire nu va fi aplicată. Pentru 2021, nivelul preconizat ajunge la 6%, iar pentru 2022, la peste 7%. România nu a mai înregistrat o cotă de peste 4% din 2011, când am raportat 5,4%. La acel moment, pe fotoliul de premier, ocupat astăzi de Ludovic Orban, se afla Emil Boc.
„Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor, va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 puncte procentuale din PIB faţă de anul curent”, se arată într-un comunicat transmis de CF.
În opinia Consiliului, „asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe” şi indică „nevoia de corecţie la timp”.
Spaţiul fiscal, pe cale de dispariţie
Oficialii organizaţiei consideră că „niveluri înalte şi în creştere ale deficitului bugetar (admiţând că pieţele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică şi vulnerabilizarea masivă a stării finanţelor publice”. De asemenea, „spaţiul fiscal nu ar exista”, ceea ce ar conduce la „imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic”. Şi mai mult, spun cei de la CF, „în mod inevitabil” ar impune corecţii fiscale, contribuind la „menţinerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare”.
Nevoia de corecţii bugetare, de consolidare a bugetului public este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE), cât şi de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâştigăm controlul asupra finanţelor publice.
Consiliul Fiscal